Deputatul Blocului Comuniștilor și Socialiștilor (BCS) Bogdan Țîrdea a declarat într-o intervenție pe Telegram că președinta Maia Sandu ar fi de vină pentru creșterea datoriei de stat a Republicii Moldova și că țara ar fi la un pas de faliment din acest motiv. Aceste afirmații sunt manipulatoare. Reprezentanții Guvernului și experții în economie subliniază că, reieșind din atribuțiile ce îi revin, un președinte de țară nu are legătură cu acest proces, iar datoria de stat a Moldovei nu depășește normele critice stabilite, fiind mai mică decât în multe state europene.
Într-un live transmis pe canalul său de Telegram, Bogdan Țîrdea prezintă o statistică a evoluției datoriei publice din ultimii ani și constată că aceasta a crescut cu aproximativ 36 de miliarde de lei de la sfârșitul anului 2020 până la 31 decembrie 2023. El afirmă că de vină pentru acumularea acestor datorii ar fi președinta Maia Sandu: „Moldova s-a înglodat în datorii. Decembrie 2020. Datoria publică a Moldovei era de 67,821 miliarde de lei. Decembrie 2023 – 104,003 miliarde de lei. Decembrie 2024 – datoria va fi de 125,526 miliarde de lei. După venirea Maiei Sandu la putere, datoria de stat a Moldovei a crescut cu un miliard de lei pe lună. În trei ani de guvernare (a Maiei Sandu – n.red.), s-au adunat 36 de miliarde de lei. Astăzi, suntem la un pas de faliment”.
Confuzie de termeni
Bogdan Țîrdea utilizează în mod eronat doi termeni – „datorie publică” și „datorie de stat”, dar cifrele pe care le prezintă se referă doar la datoria de stat. Comentariile pe care le face deputatul BCS în baza cifrelor prezentate sunt manipulatoare, precizează atât autoritățile guvernamentale, cât și analiștii economici independenți. Totodată, președintele Republicii Moldova nu are atribuții directe legate de gestionarea datoriei de stat a țării. „Potrivit legii, Guvernul Republicii Moldova este responsabil de administrarea datoriei de stat și a garanțiilor de stat”, a declarat ministrul Finanțelor, Petru Rotaru, pentru portalul Stopfals.md.
Cauzele creșterii datoriei de stat
Potrivit ministrului Finanțelor, „majorarea datoriei de stat pe parcursul ultimilor ani a fost cauzată de faptul că Republica Moldova a avut de înfruntat o serie de crize suprapuse: pe de o parte, o criză umanitară, generată de valul de refugiați din Ucraina, care trebuia gestionată într-un regim alert de autoritățile naționale, iar pe de altă parte, o criză economică, determinată de consecințele pandemiei de COVID-19, perturbările comerțului extern cauzate de război, provocările în asigurarea securității energetice, precum și ca urmare a presiunilor inflaționiste majore”.
Datoria sectorului public trebuie să fie raportată la PIB
Directoarea programului „Politici economice” de la Centrul „Expert-Grup”, Marina Soloviova, a spus că atunci când este abordat subiectul evoluției datoriei publice este important ca aceasta să fie raportată la PIB, iar cifrele arată că în ultimii ani acest raport rămâne practic constant. „Acest lucru înseamnă că datoria sectorului public a crescut, dar a crescut și mărimea economiei, respectiv, și capacitatea statului de a deservi această datorie. De aceea, nu se poate spune că în ultimii ani a fost vreo creștere vertiginoasă a datoriei sectorului public comparativ cu mărimea economiei”, a precizat Marina Soloviova. Experta a adăugat că nivelul datoriei din ultimii ani, de 33-34% față de PIB, „nu depășește normele critice stabilite și nu iese în evidență comparativ cu alte state din regiune”.
Potrivit ministrului Finanțelor, datoria de stat a R. Moldova raportată la PIB este mai mică decât în multe state europene. „Datele FMI arată că, în zona euro, datoria de stat raportată la PIB la finele anului 2022 a ajuns în medie la 82,9%”. În Grecia, de exemplu, a fost de 192,4%, iar în România – de 47,6%, a mai spus ministrul Petru Rotaru.
Referindu-se la afirmațiile deputatului Țîrdea legate de rolul Maiei Sandu în creșterea datoriei de stat, Marina Soloviova a menționat că în atribuțiile șefei statului nu intră contractarea împrumuturilor: „Ea poate influența indirect acest proces, prin efortul diplomatic de a obține deschiderea din partea conducătorilor altor țări și organizațiilor internaționale. Dar, procedural, împrumuturile sunt contractate de Guvern, iar acordurile de împrumut sunt ratificate de Parlament”.
Țîrdea, printre „campionii” falsurilor
Bogdan (Bogdat) Țîrdea este unul dintre cei mai activi promotori de falsuri din rândul deputaților Parlamentului Republicii Moldova. De-a lungul timpului, el a dezinformat despre diverse subiecte, principalele fiind: NATO, războiul Rusiei împotriva Ucrainei, organizații neguvernamentale și agricultură. Afirmațiile sale au fost dezmințite de jurnaliștii portalului Stopfals.md.
Mariana Colun
*** Mai multe informații despre acest subiect puteți găsi pe www.stopfals.md
