De-i frig, de-i cald miercuri și joi în sala de producere e în toi munca. Sunt zile speciale, când se tipăresc ziarele și activitatea e mai intensă, căci acestea trebuie să ajungă operativ la cititori. În alte zile sunt alte lucrări, care la fel presupun multă atenție, căci produsele poligrafice sunt mostre de rezistență în timp. În secolul XXI procesul tehnologic s-a mai modernizat.
Au dispărut linotipurile în care fiecare literă din textele scrise de autori primea corp de plumb și apoi zețarii le transformau din nou în cuvinte. Lucru migălos, nociv, dar frumos și interesant pentru cei pasionați. Eugenia Cojocaru-Chițac, fata neastâmpărată de la Zăicana, raionul Criuleni a ales să studieze poligrafia pentru că-i plăcea mirosul ziarelor proaspete și nu regretă. Dimpotrivă, e bucuroasă că a pornit ascensiunea în cariera profesională de la prima treaptă, astfel că cunoaște tot spectrul problemelor ce pot apărea și soluțiile pentru remedierea lor. O gasești mai des în sala de producere, unde o are alături pe îndrumătoarea sa de altă dată, și foarte rar în birou.
