Cele mai răspândire escrocherii, în anul 2025, prin care cetățenilor li s-au adus prejudicii materiale, au fost sustragerea frauduloasă a banilor de pe cardurile bancare, aplicarea schemei frauduloase „ruda implicată în accident” și pătrunderea în telefon prin intermediul aplicației teamviewer cu pretextul de a instala telefonia 5G.
Cel mai des se prind în aceste scheme persoanele în vârstă, pensionarii, afirmă Nicolae Fondos, șeful secției investigații infracțiuni de la Inspectoratul de Poliție Criuleni.
Nicolae Fondos spune că schema cu 5G funcționează în felul următor. Cetățenii sunt sunați, persoana de la celălalt capăt se prezintă a fi de la compania de telefonie mobilă, și i se propune să i se instaleze telefonia 5G. Persoana sunată este rugată să instaleze pe telefon aplicația teamviewer, se deconectează telefonul, și astfel escrocul are acces la telefonul persoanei, inclusiv la aplicația bancară. Această schemă urmărește sustragerea banilor de pe cardul bancar. Când utilizatorul își repornește telefonul, află că nu mai are bani pe card. În 2025 la IP Criuleni au fost pornite două cauze penale pe astfel de escrocherie.
„De regulă, banii sunt greu de urmărit, or escrocii îi poartă de pe un cont pe altul. Pe unul din cele două cazuri este cunoscut făptașul, iar cercetarea a stabilit că banii au ajuns … în Georgia”, spune Nicolae Fondos.
Poliția recomandă ca atunci când cetățenii sunt sunați cu astfel de propuneri, cum ar fi să le pună bani pe card pentru că au câștigat ceva, sau au primit dividende, sau ca să le instaleze 5G, cel mai bine e să închidă apelul, să nu ofere nici o informație, chiar dacă de la celălalt capăt vorbitorul se prezintă de la securitatea bancară sau că ar fi de la poliție. Banca niciodată nu vă va cere date personale prin telefon.
O altă schemă de escrocherie este propunerea de a face investiții, în special în criptomonede, unde victimele sunt atrase cu promisiuni de câștiguri rapide, însă după transferul banilor, escrocii nu mai pot fi contactați. Sunt cazuri când unele persoane au pierdut prin astfel de scheme și sute de mii de lei. De asemenea, sunt întâlnite escrocheriile populare legate de „ruda implicată în accident”. Aici persoana care pretinde că este polițist sau procuror poate anunța pe cetățean că fiul sau fiica au nimerit în accident, este vinovat și că se cer bani pentru a mușamaliza cazul. În acest caz nu se cer transferuri bancare, dar persoana care comite escrocheria vine personal după bani sau trimite un curier. Nu e cazul să vă lăsați amăgit, dacă vi se întâmplă așa ceva. Nicolae Fondos ne-a informat că în anul 2026 nu s-a plâns nimeni pe asemenea escrocherii, în r. Criuleni, iar în anul 2025 au avut loc două cazuri declarate. Într-un caz persoana amăgită a rămas fără 20 de mii de euro. Nici pe una dintre cauze banii nu au fost încă recuperați, cazurile sunt în continuare în curs de investigare.
Printre alte metode frecvent utilizate de escroci se numără publicarea anunțurilor false de vânzare, prin care sunt promovate bunuri precum mașini sau telefoane la prețuri neobișnuit de mici, solicitându-se achitarea unui avans, după care autorii dispar fără a livra produsul. Totodată, escrocii folosesc frecvent rețelele sociale, creând conturi false prin care trimit oferte fictive, anunță premii inexistente sau distribuie linkuri suspecte, cu scopul de a obține date personale sau financiare ale utilizatorilor.
Amploarea fenomenului escrocheriilor este extrem de mare în Republica Moldova.
Potrivit datelor Inspectoratului General al Poliției, Pe parcursul anului 2025 au fost înregistrate mai multe genuri de escrocherii cum ar fi:
- 73 cazuri de escrocherie comise prin metoda rudei implicate în accident rutier, pe 19 cazuri autorii fiind stabiliti. Prejudiciul cauzat constituie aproximativ 7.533.474 lei RM;
- 181 cazuri de escrocherie cu bunuri mobile din străinătate (mijloace de transport), pe 17 cazuri autorii fiind stabiliti. Prejudiciul cauzat constituie aproximativ 47.868.406 lei RM;
- 487 cazuri de escrocherii comise de persoane care se prezintă drept angajați ai instituțiilor bancare/securitatea băncilor (persoane deținute în penitenciar), dintre ele pe 4 cazuri au fost stabiliti autorii. Prejudiciul cauzat constituie aproximativ 25.063.841 lei lei RM;
- 544 cazuri de escrocherii privind investițiile pe piața financiară (criptomonede)/ SCAM, pe 20 cazuri a fost finisată urmărirea penală. Prejudiciul cauzat constituie aproximativ 176.600.644 lei RM;
- 320 cazuri de escrocherii comise pe rețelele de socializare (Viber, WhatsApp, Telegram, Facebook, Messenger, Instagran), dintre ele pe 8 cauze au fost stabiliti autorii. Prejudiciul cauzat constituie aproximativ 15.281.588 lei RM;
- 1133 infracțiuni ce țin de domeniul escrocheriilor clasice, dintre care 170 cauze penale au fost remise procurorului. Prejudiciul cauzat constituie aproximativ 215.223.211 lei RM.
Avocatul Alexei Brînza consideră că unele scheme sunt construite de persoane care își ispășesc deja pedepsele în penitenciare. De multe ori aceștia folosesc persoane aflate în libertate, care se bucură de credibilitate. Este și cazul unui tânăr pe care îl apără, care a devenit victima unui escroc prin a-i oferi telefonul său. Acum tânărul trebuie să demonstreze, că nu a participat cu bună știință la escrocherie, că a fost amăgit la rândul său. Avocatul avertizează, că astăzi telefonul personal este mai ceva ca buletinul și el nu trebuie oferit nimănui, pentru a nu cădea în plasa escrocilor. Dacă cineva vă cere telefonul să facă un sunt, pe motiv că l-a pierdut pe al său sau l-a uitat acasă, nu acceptați, dar puteți ajuta prin a trimite personal un mesaj de pe telefonul dvs pe un număr pe care vi-l dictează persoana care se prezintă că ar fi în impas. Cetățenii trebuie să fie conștienți, că datele personale nu trebuie oferite nimănui și că ar tebui să existe o cultură generală de gestionare a acestora. Alexei Brînza mai crede că este responabilitatea băncilor, când eliberează cardul cetățeanului, să-l informeze despre securitatea acestui instrument, și că este responsabilitatea operatorilor de telefonie mobilă să-și instruiască consumatorii cum să se protejeze de răufăcători, care i-ar putea folosi telefonul în scopuri ilegale și meschine.
