De mai mult timp cetățenii care locuiesc în satele Hîrtopul Mic și Hîrtopul Mare și vor să meargă spre Chișinău prin Zăicana (pe drumul local L-440, cu lungimea totală de 13,8 km, dintre care de 8,4 km – drum fără asfalt) reclamă calitatea drumului, care a ajuns, vorba unei locuitoare, „numai hârtoape”. Cititoarea ne-a și trimis o imagine, cum arată drumul în lumina farurilor pe timp de noapte, și se vede cât de conturate sunt denivelările.
Și anul trecut redacția „Est-Curier” a primit o scrisoare de la o locuitoare care aborda problema aceluiași drum, discutată la o întrunire a hârtopenilor cu ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu. Ministrul le spunea atunci cetățenilor că o soluție ar fi schimbarea statutului acestui drum public din raional în național, pentru acces la o finanțare de alt nivel, lucru care nu s-a făcut. Drumul a rămas la fel în gestiunea Consiliului raional Criuleni, care are acces la o sumă limitată de bani pentru întreținerea tuturor arterelor din „gospodărie”, sumă care, de regulă nu depășește 10 mln de lei anual.
Dna Tatiana Frunzete, care ne-a expediat fotografia la redacție, întrebată de ce alege dumneaei și alți hîrtopeni acest drum și nu merg pe cel care este de calitate mai bună, prin Peresecina și mai departe spre Chișinău, ne-a explicat că, citat: „Această cale de acces până la Chișinău este cu 20 km mai scurtă, comparativ cu 50 km pe drumul care iese la Peresecina. Asta înseamnă 30 de minute în trafic, comparativ cu 1 oră și 20 de minute, ceea ce contează dimineața, pentru sănătatea oamenilor, care profită de o oră în plus de somn. Deplasarea pe acest drum ne ia maximum jumătate de oră, și suntem la serviciu.”
Între timp, autoritățile, în lipsa finanțării suficiente, au închis drumul respectiv pentru circulația transportului public de călători prin rute regulate, și au redirecționat traficul pe alte două drumuri regionale, de calitate mai bună.
Într-un răspuns redacției „Est-Curier”, președintele raionului, Alexandru Carțîn, indică, citat „La solicitarea transportatorilor de pasageri și bagaje, SRL „Lorcomtrans” și SRL „Riacomtrans”, Agenția Națională Transport Auto a operat modificări în programul de transport interraional și a modificat itinerarul curselor. Cursele deservite de către „Lorcomtrans” circulă Chișinău-Hîrtopul-Mare și Chișinău – Hîrtopul-Mic și viceversa pe drumul regional G75-G72-R6 (Ohrincea), cursele „Riacomtrans” – cu stabilirea circulației pe drumul G75-R6 (Peresecina).”
Autoritățile raionale mai indică în răspunsul lor, că la 15 martie 2024, prin decizia 1.5 „Cu privire la aprobarea Programului de reparație și întreținere a drumurilor publice locale de interes raional din raionul Criuleni pentru anul 2024”, pentru reparația drumului L 440 care leagă comuna Hârtopul Mare de satul Zăicana și iese la drumul M1 (Poltava), au fost preconizate surse în valoare de 1.909.488,65 lei. Am solicitat clarificări cu privire la destinația acestor surse de la Ion Lungu, șeful Direcției Construcţii, Gospodărie Comunală şi Arhitectură, și cum vor ameliora banii situația drumului reclamat de cetățeni.
Ion Lungu a explicat, că din suma respectivă, o parte din bani vor fi cheltuiți pentru lucrări de întreținere a unei porțiuni de drum cu îmbrăcăminte din beton asfaltic care trece prin satul Hîrtopul Mic, de la stație până la gimnaziu, care are o lungime de vreo 700 de metri liniari. O altă parte din bani se va folosi pentru plombarea gropilor de la Zăicana spre traseul M1. Celelalte surse care rămân vor fi îndreptate spre reprofilarea cu adaos de material a drumului „dintre vii”, L440, cum îl numesc oamenii.
Șeful Direcției Construcții ne-a asigurat că lucrările ar putea începe chiar luni (n.r. 3 iunie), or, din cauza reliefului, ținând cont de ploile care au fost două zile, e nevoie de o pauză de 3-4 zile. Cât privește schimbarea statutului drumului din raional în național, Ion Lungu afirmă că a adresat autoritatea raională cel puțin patru adresări către Guvern, care au rămas fără soluție, invocându-se o hotărâre de guvern conform căreia au fost împărțite drumurile și responsabilitatea pentru ele, respectiv autoritățile raionale au fost îndemnate să se descurce cu sursele de care dispun.
Întrebat ce preconizează conducerea raionului în următorii ani de mandat pentru a schimba starea lucrurilor pe acest drum, calitatea căruia este reclamată de către utilizatorii lui, Alexandru Carțîn a răspuns că autoritatea executivă „preconizează identificarea și atragerea investițiilor din diferite surse pentru reparația capitală a acestui”. Principala dificultate este lipsa banilor, or, doar elaborarea unui proiect tehnic ar costa aproximativ 900 mii lei, costul estimativ de executare al lucrărilor ar fi de cca 60 mln lei, iar Consiliului raional Criuleni anual îi sunt alocate de la Bugetul de Stat mijloace financiare cu destinație specială pentru reparația și întreținerea a 64 km de drumuri publice locale de interes raional o sumă de cca 10,0 mln lei, ceea ce este „foarte insuficient”, se mai arată în răspunsul autorităților.
