La Chișinău s-a desfășurat recent marșul de solidaritate „Fără frică”, prin care participanții au dorit să sensibilizeze opinia publică privind drepturile reprezentanților minorităților sexuale din Moldova. Însă manifestația a fost întreruptă de către un grup de protestatari – preoți şi enoriaşi. Experții în domeniul drepturilor omului condamnă atitudinea agresivă a reprezentanților cultelor religioase și regretă intoleranța din societate, cu toate că de mai bine de patru ani în Moldova există o lege menită să promoveze egalitatea între cetățeni.
Toleranță versus ură
Marşul „Fără frică” a fost organizat de Centrul ”Genderdoc-M”, organizație neguvernamentală care apără drepturile minorităților sexuale – LGBT (lesbiene, gay, bisexuali, transsexuali). La marș au mai participat reprezentanți ai comunităților LGBT din Rusia, România, Ucraina, Belarus, Georgia, Armenia, Azerbaijan, dar şi reprezentanți ai Organizației Națiunilor Unite, Consiliului Europei, Delegației Uniunii Europene în Moldova, alte organizații internaționale și activiști ai drepturilor omului. Participanții la marș planificau să parcurgă în tăcere câteva străzi din centrul capitalei. La scurt timp de la startul evenimentului, marșul a fost întrerupt de un grup de preoți şi enoriaşi care i-au huiduit pe participanți și i-au împroșcat cu ouă. Pentru ca acțiunile să nu degenereze în violențe, poliția a izolat cele două tabere, iar ulterior i-a urcat pe reprezentanții LGBT în autocare și i-au transportat într-un loc sigur.
Stereotipuri și prejudecăți
Experții în domeniul drepturilor omului afirmă că provocatorii dezordinii din capitală au demonstrat nu doar atitudini de homofobie (antipatie față de oamenii de orientare sexuală netradițională), dar şi de desconsiderare a învățăturilor creştine, pe care pretind că le apără. Dumitru Rusu, jurist la Coaliția Nediscriminare, menționează că drepturile omului trebuie respectate indiferent de religie, rasă sau etnie, iar acțiunile celor care au întrerupt marșul „Fără frică” demonstrează că în Moldova există încă destule stereotipuri şi prejudecăți. „Libertatea de întrunire, libertatea de exprimare, dar şi dreptul de a protesta paşnic sunt drepturi fundamentale. Însă aceste drepturi trebuie exprimate într-o formă democratică, fără manifestări de intoleranță. Participanții la marş au vrut să atragă atenția societății asupra unei probleme majore din Moldova: inegalitatea și intoleranța, iar cei care i-au împiedicat să meargă pe străzi au demonstrat anume intoleranță”, spune expertul. D. Rusu amintește că atât Legea cu privire la asigurarea egalității, adoptată în 2012, cât şi alte legi conexe, interzic discriminarea şi instigarea la ură, iar aplicarea unor sancțiuni mai mari pentru asemenea acțiuni ar putea descuraja eventualii instigatori la ură.
Poliția investighează cazul
Tamara Procopii, şefa Serviciului de presă din cadrul Inspectoratului General de Poliție, ne-a comunicat că oamenii legii au identificat persoanele care au aruncat cu ouă în participanții la marş. Ea a precizat că este vorba de doi tineri de 22 şi, respectiv, 29 de ani. Dacă le va fi stabilită vinovăția, ei riscă o amendă cuprinsă între 4 mii şi 14 mii de lei, muncă neremunerată în folosul comunității (de la 180 la 240 de ore) sau privațiune de libertate până la trei ani.
O lege necesară
Legea cu privire la asigurarea egalității are scopul de a preveni şi combate discriminarea, dar şi de a asigura egalitatea tuturor persoanelor ce locuiesc în Moldova, indiferent de apartenența politică, socială, economică, fără a face deosebire de rasă, culoare, naționalitate, origine etnică, limbă, religie, convingeri, sex, vârstă, dizabilitate, opinie sau orice alt criteriu similar. Această lege este contestată nu doar de reprezentanții cultelor religioase, dar și de unele partide politice, fiind utilizată deseori în calitate de instrument de agitație politică și propagandă antieuropeană.
Lilia Zaharia
