Pe data de 19 februarie, la ora 5:05 dimineaţa, primul bebe – o fetiţă pe nume Tatiana, s-a născut în maternitatea inaugurată cu mult fast la Criuleni cu o zi înainte. Fericita mămică este Tatiana Urîtu din Zolonceni.
În ziua deschiderii în maternitate erau trei mămici, care născuse ceva mai devreme, iar în ajun, pe data de 17 februarie, au fost strămutate cu tot cu copii în noile condiţii. Este şi cazul Anei Scripnic şi fetiţei sale, Sofia, din Boşcana, care a mai născut la Criuleni în 2006 şi care spune că diferenţa de atunci şi acum e mare. „Am născut sus, cu dna Vera. Aici e foarte bine! E cald, poate chiar mai cald şi mai comod decât acasă!”
Şefa maternităţii renovate, Marina Demian, care lucrează la Criuleni de un an de zile, susţine că nici nu are cum să compare noile condiţii cu cele pe care le-a găsit când s-a angajat: „Nu ştiu dacă avem ce compara. Au fost nişte condiţii care m-au şocat, atunci când am venit. Era curat totul, dar foarte vechi” – îşi aminteşte tânăra doctoră. Acum, ne informează Marina Demian, maternitatea este dotată cu patru săli de naştere individuale şi trei saloane pentru lăuze cu câtre trei locuri fiecare. În total în secţie sunt 20 de locuri, dintre care 7 pentru paciente ginecologice şi 13 pentru naşteri.
Ca să fie totul ca la carte, la venirea oaspeţilor (unde mai pui, că evenimentul a fost lăsat să se întâmple în campanie electorală, cu toate derivatele acestei situaţii), angajaţii au muncit de zor să curăţe totul după reconstrucţie şi să pună la punct toate detaliile, ca să fie pregătiţi nu doar pentru oaspeţi, dar şi pentru eventualele naşteri. „Dacă vreţi să ne credeţi, nu ne simţim călcâiele” – spunea o asistentă medicală. Nadejda Don, asistenta superioară, spune că deocamdată nu au prea mult echipament nou, dar că li s-a promis că pe parcursul a trei luni vor primi paturi noi şi alte lucruri necesare pentru activitate. „Este comod şi frumos aici, ne bucurăm că avem aşa condiţii” – spune asistentă pentru copiii nou-născuţi, Viorica Cenuşă. Şi Eudochia Doni, moaşă de categorie superioară cu o experienţă de 42 de ani, susţine că se bucură pentru ceea ce vede. „Avem mereu apă caldă, baie în fiecare salon, mobilier nou. Până anul trecut la noi se năşteau peste 500 de copii. În 2018, din cauza reparaţiilor, am lucrat cu o sală de naşteri şi un salon şi am avut 364 de naşteri. Am promis autorităţilor, că vor fi atâtea naşteri, câtă lume a fost azi aici!” – spune cu bucurie moaşa Eudochia.
Maria Jîmbei, vice-preşedinta r. Dubăsari, raion care beneficiază de servicii atât la spitalul Ministerului Sănătăţii, cât şi la spitalul din Criuleni, consideră că este o investiţie necesară, or, spre exemplu, în 2018, în r. Dubăsari s-au născut 385 de copii, iar majoritatea au fost asistaţi aici, la Criuleni. „Condiţiile şi atitudinea sunt o provocare. Dacă mamele vor vedea aceste schimbări aici, serviciile vor fi de calitate, li se va arăta grijă, atenţie, sigur că vor vrea să revină” – este încrezută Maria Jîmbei.
„Aţi văzut ce frumuseţe e aici? Am muncit mult, de atâta şi am venit!” – a spus preşedintele degrevat al raionului, Veaceslav Burlac, care este şi candidat electoral.
Ion Casap, antreprenorul „Galicus” SRL, care a reconstruit maternitatea şi unitatea de primiri urgente (UPU) a spus pentru Est-Curier, că acest obiect a fost primul din domeniul medical, pe care l-a executat firma. „A fost o reconstrucţie complexă, începând de la demolări de tavane, reţele inginereşti, toate tencuielile şi pardoselile, şi terminând cu reinstalarea reţelelor inginereşti noi, apeduct, canalizare, reţele electrice, internet şi telefonie, tencuieli şi consolidări. Am instalat blocuri sanitare în fiecare salon, linoleum bactericid, pardoseli şi pereţi la fel. Am avut un contract de reconstrucţie în sumă de 5 mln 700 mii lei, dar înafară de aceste lucrări, alt antreprenor s-a ocupat de reţelele de încălzire şi ventilare”.
Directorul spitalului, Nicolai Croitor, a spus că pentru reconstrucţia celor două secţii au fost alocate, prin decizia Consiliului raional, 8 037 742,13 mii lei. “Pentru mine personal cel mai greu a fost că trebuia să fiu prezent fizic pe şantier, de multe ori peste orele de program. Dar tot ce am făcut a fost raportat, în primul rând, la comoditatea pacientului, apoi la cea a personalului. De aceea, tot respectul pentru cei care au contribuit prin impozite şi autorităţilor pentru susţinere”, a adăugat N. Croitor.
S. Cernov
