Vizita Prim-Ministrului Dorin Recean în raionul Criuleni a început la ora 12.00. Locațiile vizitate au fost abatorul din Hrușova, apoi a trecut pe la Asociația Producătorilor și Procesatorilor de Fructe și Bacifere, la Zolonceni. La ora 13.00 la sediul Consiliului Raional a urmat o întrunire cu primarii și câțiva consilieri raionali, cu angajații aparatului consiliului, iar peste o oră, la discuția cu Prim-Ministrul, au fost deja așteptați șefii sau reprezentanții serviciilor desconcentrate din r. Criuleni.
Dacă cei de la desconcentrate nu au găsit nici o problemă pe care să o comunice lui Dorin Recean, pentru că „noi problemele le comunicăm șefilor noștri”, vorba unui invitat, primarii au fost mai vorbăreți și și-au spus păsul pe fiecare problemă pe care o consideră de competența Guvernului.
Cu carnetul și cu pixul, după o scurtă introducere, Dorin Recean și-a notat doleanțele primarilor.
Polina Țelișceva, primara de la Dolinnoe, a spus că drumul Chișinău-Colonița, Dolinnoe-Maximovca, care până în 2016 era în deservirea SA Drumuri Criuleni și era în stare bună, din 2016 a fost trecut la balanța Consiliului Raional Criuleni, autoritate care nu are suficiente surse pentru întreținerea lor, de aceea a cerut ca aceste două drumuri să fie transmise în gestiunea Administrației de Stat a Drumurilor, cu statut schimbat din local în regional. O altă problemă semnalată de Țelișceva – costul terenului pentru construcții, care spune primara, are un preț exagerat – peste 36 mii pentu un ar, și nu poate vinde pământul la licitație, iar banii din vânzări nu ajung în buget. Primara a propus ca guvernul să revizuiască costul normativ al terenului pentru construcții, pentru că e prea scump.
Ghenadie Cazacu, consilier raional, în același context, a propus ca drumul care trece prin Vadul-lui-Vodă și leagă două sectoare ale raionului Criuleni, dimpotrivă, să fie trecut la balanța Consiliului raional, pentru că municipiul Chișinău n-are nici un interes să-l repare, fiind vorba de un km de drum care nu a mai fost reparat de vreo 15 ani.
Aurelia Roman, șefa Spitalului raional Criuleni, l-a informat pe Recean că cazangeria spitalului care e din 1995, nu va mai putea funcționa anul viitor, și e nevoie de cca 8 mln de lei inclusiv TVA pentru a construi o cazangerie nouă, dar mai e nevoie de participarea Ministerului Sănătății. Pavel Roșca, primarul de la Hrușova, a mai reiterat problema deversărilor de canalizare în râul Ichel, care este poluat de orașele Ciorescu și Cricova. Aceeași problemă a abordat-o Sergiu Iovu, secretarul consiliului local Coșernița, care a spus că problema poluării râului Ichel afectează și comunitatea Coșernița. Iovu a mai adăugat că și Combinatul de Vinuri din Cricova ar putea fi unul dintre poluatori, astfel că râul a devenit steril, oamenii nu-și pot adăpa animalele, păsările, periodic râul devine albastru și poluat.
Ion Plămădeală, primar de la Izbiște, a întrebat ce să facă primarii cu proiectele de canalizare acceptate anterior spre finanțare de către Fondul Ecologic. Fondul s-a dizolvat, iar programul Satul European nu permite primăriilor să finalizeze canalizările, pentru că limita de bani alocată e 10 mln lei, pe când sistemele depășesc aceste costuri. Proiectele începute de multe primării au rămas într-un fel blocate, nu există continuitate și claritate, ce va urma, nimeni nu le dă vreo explicație. Primarul de la Dubăsarii Vechi, Vitalie Casian, la fel a abordat problema serviciilor de canalizare, spunând că e nevoie ca autoritățile centrale să aibă o claritate, în câți ani putem pune punct acestei probleme, ca să nu dureze construcția zeci de ani întro singură localitate. Apeluri pentru sume mari nu sunt, primarii nu au unde aplica, și ar fi bine ca statul să decidă, la care stație de epurare să se conecteze o localitate sau alta, să nu avem peste ani atâtea stații, câte localități, și să nu aibă „materie primă”. Aceeași problemă a menționat-o și primarul de la Criuleni, care are proiect de canalizare de 17 mln și nu are unde-l depune, iar propunerea lui este ca la Satul European să fie acceptate proiecte de canalizare cu marja de până la 20 de mln: mai bine mai puține, dar să fie finalizate totalmente.
Problema autocarelor staționate la Albița, procurate de antreprenorul care a preluat recent proprietatea asupra BTA-18 din Criuleni, a fost abordată și de Vitalie Onișciuc, în calitate de consilier orășenesc, și de către primarul Mihail Sclifos. Autocarele care sunt produse în anii 2007-2008 sunt mai noi decât cele existente acum în dotarea antreprenorului (1978-1983), dar sunt la fel depășite și legea impune o taxă mai mare la importul unor asemenea vehicule. Reacția lui Recean a fost următoarea: „Eu înțeleg, dar noi ori ne conformăm toți legilor, ori noi începem să umblăm la excepții. Oni noi respectăm legea, ori dacă începem cu excepțiile, ajungem toți excepții. Deja dacă a cumpărat BTA, dacă a zis că investește, atunci hai să o facem ca lumea, nu oleacă șmecherește”.
Liuba Cojocaru a denunțat probleme cu transportul public care facilitează deplasarea locuitorilor din Măgdăcești spre Chișinău. Probleme similare a abordat și Simion Onofrei, primarul de la Zăicana, iar Valentina Pisarenco, primară de Cimișeni, a cerut o audiență.
La rândul său, prim-ministrul a întrebat, dacă creșterea impozitului pe bunuri imobiliare ar fi văzută bine de cetățeni. Unii primari au spus că au dublat impozitul și nu a fost problematic, dar, totuși, e nevoie de evaluare a bunurilor, înainte de creșterea impozitului.
Premierul urma să-și încheie vizita în r. Criuleni cu o deplasare la Râșcova.
S. Cernov
