Ziua Internațională a Drepturilor Omului și finalul campaniei naționale „16 zile de activism împotriva violenței de gen”, care au coincis pe data de 10 decembrie, au fost prilejul cu care asociațiile obștești „Fiecare Contribuie pentru Schimbare” și Centrul de Justiție Socială „Echitate” din Criuleni au organizat un eveniment comun care a avut scopul promovarea drepturilor fundamentale ale omului și conștientizarea efectelor violenței ascunse asupra demnității și libertăților omului.
Discuția asupra celor două teme a fost deschisă de către Simion Pădurean, reprezentantul Guvernului în r. Criuleni, care a invocat calități umane și valori care, odată plasate la baza unei relații dintre oameni, nu ar trebui să provoace ostilități între membrii unei familii, a unui cuplu, și acestea ar fi respectarea unor reguli, manifestare de înțelegere, respect, comunicare fără mândrie și aroganță.
Maria Zugravu, președinta CJS Echitate, a amintit că la 10 decembrie, cu 77 de ani în urmă, Organizația Națiunilor Unite a proclamat Declarația Universală a Drepturilor Omului, iar Republica Moldova s-a alăturat acesteia din 2 martie 1992. În continuare Maria Zugravu a prezentat raportul de monitorizare a bugetelor destinate apărării drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor vulnerabile la nivel local din raioanele Criuleni și Dubăsari, cu focusarea pe bugetele aprobate la nivel raional.
După cum a explicat Maria Zugravu, necesitatea unor bugete incluzive, care să conțină și cheltuieli pentru ajutorarea persoanelor să-și dobândească/restabilească drepturile, a apărut în urma cercetării efectuate de organizație în localități, în momentele în care unii locuitori nu pot fi ajutați de autorități să-și recapete un act sau să-și achite niște servicii de ordin juridic, pentru că nu au prevăzut un buget în acest sens, iar aceste alocări nu por fi făcute din fondul de rezervă. Intervin uneori situații când e nevoie de un buget pentru cazuri excepționale (acte, asistență juridică în instanță, etc.), care nu se încadrează în rândul celor ce pot fi asistate din fondul de rezervă. Din acest motiv raportul s-a axat pe studierea modului în care APL alocă și gestionează fonduri pentru chestiuni legate de drepturile omului, pe măsurarea transparenței bugetare și în final, pe modul în care gestionarea bugetelor se aliniază la parcursul european al R. Moldova.
Cele două organizații au semnat și expediat conducerii celor două raioane o „Notă de poziție” în care au formulat solicitarea de includere a unei linii bugetare distincte pentru „Protecția Drepturilor Omului” în bugetele raionale pentru anul 2026 (vedeți documentul în galeria foto, care este identic pentru ambele consilii raionale).
Victoria Secu, directoarea executivă a AO FCPS, a prezentat rezultatele cercetării asupra fenomenului violenței psihologice în Republica Moldova și România „Dezvăluirea părții ascunse a aisbergului”, cercetare pe care au realizat-o organizații din cadrul Coaliției Naționale „Viața fără violență”, cu scopul de a înțelege tacticile utilizate de agresori, interacțiunea victimelor cu instituțiile publice și profesioniștii care pot ajuta, dar și prezentarea recomandărilor bazate pe dovezi, pentru ca fenomenul să fie diminuat măcar, dacă eradicarea lui pare a fi imposibilă. Conform datelor incluse în cercetare, violența psihologică este cea mai greu de demonstrat formă de violență asupra unei persoane, care poate fi de ambele sexe, dar mai des suferă femeile și fetele. Cuvântul cel mai des invocat atunci când vorbim de violență psihologică este „control”. Agresorul tinde mereu să controleze tot ce face victima/partenerul sau partenera sa, iar situația, pe termen lung, poate duce la deteriorarea gravă a sănătății fizice și psihice a persoanei supuse violenței psihologice.
Art. 2 din legea 45/2007 „Cu privire la prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței în familie” definește violența psihologică ca „impunere a voinței sau a controlului personal, provocare a stărilor de tensiune și de suferință psihică prin ofense; luare în derâdere; înjurare; insultare; poreclire; șantajare; distrugere demonstrativă a obiectelor; prin amenințări verbale; prin afișare ostentativă a armelor sau prin lovire a animalelor domestice; neglijare; implicare în viața personală; acte de gelozie; impunere a izolării prin detenție, inclusiv în locuința familială; izolare de familie, de comunitate, de prieteni; interzicere a realizării profesionale, interzicere a frecventării instituțiilor de învățământ; deposedare de acte de identitate; privare intenționată de acces la informație; alte acțiuni cu impact similar.”
Discuțiile s-au axat pe ce putem face, ca societate, ca să curmăm violența psihologică, atât în familii, cât și în colectivele de muncă, în colectivele educaționale, cum sesizăm cazurile către comisiile multidisciplinare, care sunt cerințele față de confidențialitatea informațiilor prezentate de victime, de ce este importantă educarea tinerei generații în spiritul respectării drepturilor și libertăților personale ale omului, cum se realizează accesul la servicii pentru victime, de ce este importantă mediatizarea cazurilor de succes, și alte aspecte relevante.
Participanții și participantele la eveniment au dezbătut două studii de caz, propuse de moderatoarea Mariana Grajdian, despre presupuse cazuri de violență psihologică, după care și-au expus părerile despre pașii care pot fi realizați ca să fie ajutată o persoană supusă violenței psihologice. „Este foarte greu de demonstrat, de documentat violența psihologică. Cercetarea ne-a demonstrat, că în Republica Moldova, comparativ cu România, legea este încă în dezvoltare, de aceea vă rugăm mult să ne ajutați să identificăm aceste cazuri, să le raportăm, să vedem cum putem ajuta acești oameni să iasă din cercul violenței”, se adresa Mariana Grajdian celor prezenți. Doar dacă specialiștii vor lucra cu cazuri concrete, identificate de membrii societății, va putea fi perfecționată legea care apără persoanele supuse violenței, au conchis organizatorii evenimentului.
S. Cernov
Imagini de la eveniment.
