ecologieEst-Curier

De la gunoişti spontane, la crânguri de arbori şi „insule ecologice”

În prezent, practic, pe teritoriul sau în preajma fiecărui sat din Moldova, în dependență de mărimea lui, sunt câte patru-cinci și chiar mai multe gunoiști neautorizate, și în total, în republică, sunt peste cinci mii de astfel de gunoiști. Autoritățile centrale, administrația publică locală dar, mai ales, înșiși oamenii, sunt responsabili de ceea ce se întâmplă pe teritoriul localității lor.

A cui e problema gunoiștilor spontane?

 Satul Izbiște nu este o excepție. Câțiva ani în urmă, la periferiile acestei localități existau 3 gunoişti mari și câteva mai mici, apărute spontan în diferite sectoare, inclusiv și pe teritoriul localității, printre gospodăriile oamenilor. Unele din ele aveau peste un deceniu de exploatare neautorizată și spontană. Deoarece problema gunoiştilor afectează situația ecologică a localității, starea lor deseori devenea subiect de dezbateri și dispute în cadrul ședințelor Consiliului Local, și anume pe umerii cui trebuie pusă soluționarea ei.

Problema se acutiza şi din lipsa unui serviciu centralizat de evacuare și sortare a deșeurilor, fiecare localnic descurcându-se după propria conștiință. Începând cu 2018, una din prioritățile de bază ale autorităților publice locale a devenit anume lichidarea treptată a tuturor gunoiștilor, dar pentru început acesta trebuia să devină prioritate și pentru localnici. În rezultatul discuțiilor dintre săteni și autorități, a apărut necesitatea de a aborda de comun acord problemele legate de salubrizarea și ecologia localității. Astfel, primăria Izbiște, în colaborare cu Asociația Locală de Băștinași „Izbiște –sat natal”, au schițat prima etapă de proiect care propunea lichidarea tuturor gunoiștilor neautorizate și neamenajate, ba mai mult – și plantarea arborilor pe aceste sectoare.

Finanțarea din extern i-a încurajat pe izbișteni

Ideea a fost lansată, proiectul a fost scris și aplicat, și a venit și finanțarea primei etape – suma de 17 700 lei, la care s-a adăugat contribuția primăriei de 9 800 lei. Astfel în cadrul proiectului Migrație și Dezvoltare Locală II, lansat de către PNUD Moldova cu buget asigurat de către Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare, izbiștenii au reușit lichidarea totală a două gunoiști: una de la periferia localității, partea dinspre pădurea Zdoroca, și alta din intravilanul localității, sectorul megieș podului ce leagă mahalaua numită pitoresc „la Salcânei” cu restul satului. Ambele sectoare de teren curăţite de gunoaie au fost plantate cu arbori, pentru viitor aici urmând să crească un crâng adevărat, un spațiu optim pentru recreere și odihnă. La activitatea de înverzire au participat elevi, funcționari, băștinași din diasporă și alți săteni, mai ales cei ce locuiesc în nemijlocita apropiere de fostele gunoiști. Au fost plantați pe sectoarele date de aproximativ  0,6 ha și respectiv 0,3 ha,circa 170 și respectiv 80 de puieți.

Terenul curăţat de gunoi, plantat cu cu puieţi de arbori

O altă gunoiște apărută ca din senin și lichidată în următoarea etapă a acestui proiect a fost gunoiștea din preajma podului ce leagă mahalaua ”la Salcânei” cu restul satului. Pe lângă salubrizarea râulețului și a teritoriului aferent podețului, s-a reușit de asemenea și reparația capitală a podului, ceea ce a îmbunătățit semnificativ infrastructura locală. Și, la fel ca în prima etapă a proiectului, s-a insistat pe implicarea localnicilor, mai ales a celor care locuiesc aproape, impactul educativ a acestor acțiuni fiind la nivel cu impactul ecologic.

„Foarte bună inițiativă! Dar fără susținerea Primăriei e greu de organizat de sine stătător. Totuși, sunt anumite cheltuieli legate de materialul săditor, saci pentru gunoi, transport, buldozer, pământ etc. De păstrat deja e în putință fiecăruia. La un an de la marele „subotnic” la noi e curat, doar că unii copăcei s-au uscat: da nu-i nimic, în curând îi vom îndesi… la fel cu ajutorul primăriei…” – ne-a spus Maria Țurcan, locuitoare și participantă la activitatea de salubrizare și înverzire.

Alte mahale nu mai așteaptă intervenția primăriei

Un alt loc de depozitare a deșeurilor apăruse de mai mulți ani chiar în preajma celor trei izvoare istorice a localității, chiar lângă șoseaua centrală. În lichidarea ei a contat atât salubrizarea repetată a teritoriului, cât și lucrul asupra percepției și atitudinii locuitorilor sectorului dat față de mediu. Gunoiștea a dispărut doar după ce atitudinea oamenilor dat față de mediu s-a schimbat radical.

„Totul depinde de noi: dacă noi nu vom avea grijă de curățenia și mediul ce ne înconjoară, nimeni nu ne va rezolva problema! – a mărturisit Vergilia Cebotari, locuitoare a mahalalei date. – Cu toate că mai sunt tentative ca gunoiștea să reapară, deja nu mai așteptăm intervenția primăriei, ci singuri monitorizăm și controlăm situația prin observații, sesizări și acțiuni colective organizate periodic.”

Îngrijirea pârâului de lângă podețul ce duce spre biserica din localitate a fost un prilej de uimire. În acel sector la fel exista o mică gunoiște neautorizată, apărută nemijlocit lângă traseul proaspăt renovat ce duce spre lăcașul de cult din localitate. În urma salubrizării sectorului au fost evacuați peste 15 saci de gunoi. Nici cei ce vedeau în toată ziua acest sector nu şi-au imaginat ce cantitate de gunoi era acolo, până nu l-au văzut adunat în saci!

Inspirați de exemplul localității înfrățite de peste Prut

„Pentru viitor ne propunem un plan ambițios de lichidare a celor două gunoiști mari neautorizate, ambele fiind cu mari probleme de amplasare: la mai puțin de 150 m de zona de locuit, – ne-a informat primarul localității, Ion Plămădeală.- Dar acest plan conține și constituirea unui serviciu comunal centralizat de evacuare a deșeurilor. În cadrul unei vizite de serviciu în comuna Berceni, România, comună înfrățită cu satul Izbiște, m-am inspirat din practica lor de sortare și evacuare a deșeurilor. Astfel pe teritoriul localității sunt mai multe platforme de colectare și sortare a deșeurilor, denumite „Insule ecologice”, în care sunt amplasate câte trei tomberoane de tip închis în care gunoiul este sortat după trei categorii: hârtie și carton; metal și plastic; sticlă. Ideea și proiectul sunt schițate deja, și chiar a fost înaintat unor organizații de finanțare, însă eligibilitatea lui depinde de sectorul destinat pentru depozitarea deșeurilor. Avem în vizor câteva sectoare pentru amenajarea unei astfel de gunoiști în afara localității, dar unele nu corespund suprafeței, altele – amplasării sau nu au drumuri de acces. Însă suntem fermi convinși că vom identifica soluția în următorii ani, nemaivorbind de faptul că sătenii, în cadrul unui sondaj organizat, și-au exprimat opțiunea pentru organizarea unui serviciu centralizat de evacuare a deșeurilor, sortarea celor reciclabile pe o platformă special amenajată, restul fiind depozitate conform compoziției”.

Aşa arată o „insulă ecologică” din com. Berceni, jud. Prahova, România

Alexandru Rusu

Imagini: Acțiuni ecologice la Izbiște

PP “Est Curier” este beneficiara Programului de Granturi Locale al Uniunii Europene (UE) și implementează proiectul “Abilitare prin informare şi popularizarea practicilor pozitive de soluţionare a problemei deşeurilor menajere solide în localitățile r-lor Criuleni şi Dubăsari”.Programul de Granturi Locale este lansat în baza Cadrului Unic de Sprijin a UE, acordat pentru Republica Moldova (2017-2020) din cadrul Instrumentului European de Vecinătate, prin intermediul proiectului „Abilitarea cetățenilor din Republica Moldova” (2019-2021), finanțat de către Uniunea Europeană și implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ). Partenerul proiectului pentru creșterea potențialului de vizibilitate și implicare a cetățenilor este Asociația Presei Independente (API).
Conținutul articolului aparține autorilor și nu reflectă neapărat viziunea UE sau GIZ.

Citește mai mult

Preluarea textelor de pe pagina www.estcurier.md pentru formatul online se face în limita a 500 de semne, cu indicarea linkului activ către articolul preluat. Instituțiile de presă, care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica „Est-Curier" și autorul informației. Materialele de presă sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe și de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova.

Est Curier

Ziarul cu care stai de vorbă și în care poți avea încredere

Articole asemănătoare

Back to top button