Social

Cum se „soluționează” cazul unul chișinăuian care a cumpărat carne de curcan alterată

Pe 3 ianuarie curent un chișinăuian a cumpărat carne de curcan alterată dintr-un magazin de Chișinău. A încercat să anunțe instituțiile statului din domeniu prin telefonul de la linia verde. Nu i-a reușit, deși era zi de lucru. Poliția a întocmit un proces-verbal la fața locului. Managerul pe sală i-a returnat banii pe carne și i-a propus tort și șampanie drept recompensă. Pe parcursul a zece zile petiția scrisă la poliție încă nu a ajuns la subidiviziunea ANSA din Chișinău. Chișinăueanul a aruncat carnea de curcan, deoarece angajații ANSA nu i-au cerut să o ducă la laboratorul instituției. Administrația magazinului s-ar fi sesizat după ce Teodor Bordei a depus petiția la poliție.

Într-o postare pe Facebook, din 3 ianuarie 2023, chișinăueanul Teodor Bordei scria despre cum a cumpărat carne alterată de curcan de la magazinul nr. 1 de pe strada Dokuceaev din Chișinău.

 „Azi am cumpărat la magazinul Nr.1 de pe str. Dokuceaev, 6 carne de curcan „Сiяйвiр”, care s-a dovedit a fi stricată. Miroase urât de Doamne ferește! Am sunat la ANSA, am sunat la Protecția consumatorilor, dar acolo nu a răspuns nimeni. Am chemat poliția, care a primit plângerea mea și a întocmit actele de constatare. Magazinul mi-a întors banii pentru cumpărătură. Dar au rămas niște întrebări:
 -Ăsta-i rezultatul reformelor?
-Cum lucrează ANSA și protecția consumatorilor, de nu răspunde nici un telefon?
-Ce trebuie sa se întâmple, că sa fie regula în vânzarea produselor alimentare? Trebuie să se otrăvească cineva pentru a se face regulă în comerț?
Fiți atenți ce cumpărați de la Nr.1!”- a atenționat internautul pe pagina sa de socializare.

L-am contactat pe Teodor Bordei ca să ne comunice mai multe detalii și să ne spună unde s-a adresat pentru a înștiința instituțiile responsabile ale statului.

Potrivit lui, pe 3 ianuarie 2023, la ora 14.30, a cumpărat carne de curcan (circa 3 kg în sumă de 372 de lei) ucrainească de la magazinul nr. 1 de pe strada Dokuceav, 6 din capitală. După ce a ajuns acasă și a despachetat cumpărăturile a constatat mirosul înțepător de carne stricată. Deoarece nu locuiește departe, s-a întors la magazin cu carnea cumpărată. În discuție cu șefa turei de la magazin a întrebat-o dacă se poate de gătit carnea de curcan. Aceasta i-ar fi spus că nu și i-a propus să-i întoarcă banii dați pentru carne.

Bărbatul a luat banii, dar nu a fost de acord să uite de incident,  deoarece, motivează el, situații similare ar mai putea urma. Teodor Bordei a sunat la Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA). După mai multe sunete date la diferite numere de telefon a răspuns doar anticamera. Din anticameră i s-a dat numărul de telefon al Șefului Direcția Unități de Comerț, Alimentație Publică și Protecția Consumatorilor. Acesta însă nu a răspuns.

A sunat la Inspectoratul de stat pentru supravegherea produselor nealimentare și protecția consumatorilor (ISSSNPC). Nimeni nu a răspuns. În ultima încercare, a sunat la 112. A venit șeful de post al sectorului de poliție care a constatat cele spuse. Odată cu venirea poliției, șefa sălii de la magazinul nr. 1 i-a propus bărbatului un tort și o șampanie ca acesta să renunțe la plângerea scrisă la poliție pentru carnea alterată. Bărbatul a refuzat orice mituire.

Chișinăuianul a mers la sectorul de poliție, a scris o petiție pe care polițistul Octavian Boiștean i-a spus că o va expedia la ANSA.

ANSA l-a informat telefonic pe Teodor Bordei că trebuie să depună plângere la sediul din strada V. Lupu, 48-a, din capitală sau să o depună online.  

El a întrebat angajatul ANSA ce să facă cu carnea alterată, crezând că ANSA îi va cere să o ducă la laborator. Funcționarul i-a spus să o arunce. Acesta a mai păstrat-o un oarecare timp, în mai multe pungi, în congelator.   

Solicitat de GAZETA, pe 9 ianuarie curent, ofițerul Ion Capmoale, de la Sectorul de poliție nr. 2, str. Dokuceav, 4, ne-a confirmat faptul că plângerea cetățeanului Teodor Bordei a fost înregistrată pe cazul nr.137, ora 15.30, și a fost transmisă la ANSA. „Nu intră în competența poliției să se ocupe de asemenea cazuri”, ne-a comunicat ofițerul Capmoale.

Șefa adjunctă interimară la Direcția Unități de Comerț, Alimentație Publică și Protecția Consumatorilor (DUCAPPC), ANSA, Svetlana Tărâță, ne-a comunicat că petiția cu referire la acest caz a fost primită în anticamera ANSA vineri seara, 6 ianuarie 2023. De fapt toate petițiile sunt direcționate la  DUCAPPC și aici sunt repartizate după competențe. În cazurile când este necesar, și inspectorii ANSA ies în teritoriu și efectuează controale.

„Azi dimineață, 9 ianuarie 2023, reprezentanții ANSA, după ce o examinează, o redirecționează la Direcția Teritorială pentru Siguranța Alimentelor, mun. Chișinău, unde se va examina și acționa mai departe, incluzându-se și deplasarea la magazin. În cazul când vine consumatorul direct la ANSA cu carnea sau alt produs alterat, produsul este verificat la laborator. La noi consumatorul nu s-a adresat. Nu sunt la curent ce a fost acolo. Am citit materialele de la poliție, scrise de consumator. Dar nu am auzit consumatorul. Materialele sunt transmise la Direcția Teritorială pentru Siguranța Alimentelor, mun. Chișinău, de pe strada V. Lupu, 48-a. Sunt și anumite termene de examinare a unei petiții”, ne informează Svetlana Tărâță. „Aici este vorba despre carne refrigerată. Trebuie să meargă inspectorul ca să examineze  condițiile de păstrare a cărnii”, a explicat funcționara.

Potrivit Svetlanei Tărâță, toate petițiile se examinează conform Codului administrativ al R. Moldova nr.116 din 2018. Petiția se examinează în termen de 30 de zile de la momentul înregistrării ei. „Și în cazul produselor alimentare timpul este același. La toate produsele alimentare termenul de examinare este de 30 de zile, dar desigur că angajații ANSA reacționează prompt”, a comentat funcționara ANSA.

L-am întrebat pe Teodor Bordei dacă mai păstrează carnea în frigider. Acesta ne-a spus ca pe 9 ianuarie a aruncat-o, dar pe 5 ianuarie a depus o petiție la Direcția Teritorială pentru Siguranța Alimentelor, mun. Chișinău, de pe strada V. Lupu.

Pe 10 ianuarie 2023, Sergiu Sârghi, şef al Direcției Unități de Comerț, Alimentație Publică și Protecția Consumatorilor (DUCAPPC), ANSA, ne-a comunicat, în cronologie, evenimentele:

 „Am primit pe data de 6 la ANSA petiția dlui Bordei. Tot pe 6 ianuarie a venit de la IGP demersul lui Lilian Luca, șeful Inspectoratului de poliție centru cu privire la aceeași plângere. Pe 9 ianuarie ANSA a redirecționat-o către Direcția Teritorială pentru Siguranța Alimentelor, mun. Chișinău. Plângerea trebuie să ajungă azi, 10 ianuarie, după prânz. A fost transmisă prin poștă, oficial, conform Regulamentului cu referire la petiții și scrisori în instituțiile publice. Petiția va fi examinată în următoarele zile de către reprezentanții subdiviziunii teritoriale.”

Potrivit funcționarului Sârghi, managera magazinului nr. 1 de pe strada Docuceaev, Angela Melnicenco, a informat ANSA că magazinul a retras lotul de carne de curcan din vânzare. Administrația magazinului s-ar fi sesizat după ce Teodor Bordei a depus petiția la poliție.

Am întrebat-o pe managera magazinului nr.1 de pe strada Dokuceav, 6 din capitală, Angela Melnicenco, ce au făcut cu carnea de curcan din vitrina magazinului, după ce au fost sesizați că este alterată.

„Am verificat carnea. Am scos din vânzare lotul de carne de curcan. Erau circa 10 kg. Dar carnea nu era stricată. Oricum, am făcut act de casare și am aruncat-o”, ne-a comunicat managera despre acțiunile magazinului. Potrivit ei, au fost atenționați toți managerii magazinelor nr. 1 din capitală să verifice carnea pusă în vânzare.

Aliona Castraveț, șefă adjunctă la Direcția Teritorială pentru Siguranța Alimentelor, mun. Chișinău, șefă de secție Siguranța alimentelor,  ne-a comunicat pe 11 ianuarie că petiția despre care este vorba nu a ajuns încă la direcție: „Când va ajunge petiția la noi, aceasta va fi direcționată, conform procedurii, și examinată. Alte detalii suplimentare nu vă voi putea oferi până nu vom închide ancheta”. Potrivit Alionei Castraveț, la Direcție sunt multe plângeri care trebuiesc examinate.

Consecințele infectării cu carne alterată

Despre consecințele infectării cu carne alterată medicul de la IMSP Spitalul Clinic de Boli Infecțioase „Toma Ciorbă” din Chișinău,  Elena Scorohodco, ne-a comunicat că mai întâi trebuie să fie constatat faptul că produsul cumpărat era alterat, de către laboratoarele de la ANSP, ANSA.

„Cel mai frecvent, dacă ar fi fost consumată, consumatorul ar fi avut toxiinfecție alimentară bacterială sau infecție intestinală, care au o anumită clinică, dar tratamentul nu diferă mult la ambele. Se tratează în ambulator. Tabloul clinic al toxiinfecției alimentare include febră, dureri abdominale, vomă, diaree, deshidratare. Aceasta poate dura de la o zi până la o săptămână, în funcție de infecție și de agentul patogen. În asemenea caz, copiii sunt mai susceptibili la deshidratări. Dacă, uneori, toxinfecția alimentară este cu agent patogen cum este salmonela, atunci pacientul poate face apendicită acută, dar astea sunt cazuri destul de rare. Pot fi și cazuri cu produse elimentare care par absolut calitative, nealterabile, dar tot sunt contaminate. Pur și simplu, carnea alterată este contaminată cu o cantitate mai mare de bacterii decât cea nealterată” – a spus Elena Scorohodco.

„În funcție de toxinele care se conțin în aceste produse alimentare ar putea fi o formă ușoară a intoxicației până la o intoxicație destul de severă”

Am discutat și cu Alexandru Belecciu, medic toxicolog la Centrul Medical „Aldimedical”, despre consecințele intoxicării cu carne alterată.

„Alimentele alterate precum și alimentele care au depășit termenul de limită a valabilității sunt una din cauzele principale a unei patologii cu denumirea de toxiinfecție alimentară. Aceste alimente, de obicei, au un miros caracteristic, inclusiv și anumite depuneri. Dacă persoanele au consumat aceste alimente, între 30 de minute și 24 de ore apare un tablou clinic. Între primele simptome, de obicei, este o diaree, care, de asemenea, apare  în primele 30 de minute. Alte simptome ar putea fi: greața, vomele repetate la fiecare 10-15 minute, inclusiv și niște dureri abdominal e cu denumirea de crampe intestinale. Primele simptome, de obicei, apar în primele ore de după ingerare, dar ar putea fi și peste 16-18 ore după ingerarea alimentelor alterate. Într-o formă mai gravă decurge de obicei la persoanele în vârstă și la copii, inclusiv la persoanele care au boli ale tractului gastro-intestinal, boli cardiovasculare. La aceste persoane toxiinfecția alimentară ar putea avea un sfârșit tragic, la unii chiar fatal. În funcție de toxinele care se conțin în aceste produse alimentare ar putea fi o formă ușoară a intoxicației până la o intoxicație destul de severă. Dacă o intoxicație ușoară, la un tratament rapid, ar putea dura doar câteva zile, cu simptome de diaree, greață, vome, dureri în abdoment, atunci o formă mai gravă a intoxicației, cauzată de o toxină mai severă, ar putea duce la dereglări de vedere, inclusiv la o paralizie progresivă a nervilor cranieni. Aceste persoane ar putea să intre chiar în comă toxică, provocată de deshidratare, de pierderea masivă de electroliți, care duce la dereglări cardiovasculare deosebit de complicate. Asemenea persoane ar putea să ajungă la deces, dacă nu li se acordă ajutor medical calificat în primele 24 de ore, după ingerarea acestor alimente alterate. Acordarea unui ajutor medical calificat este condiția principală în obținerea unui rezultat favorabil pentru pacient”, afirmă Alexandru Belecciu.  

 Victoria POPA

Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului „Consolidarea Statului de Drept și a Mecanismelor Anticorupție în Republica Moldova”, cofinanțat de Uniunea Europeană și Ministerul Federal German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ) și implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ).

Partener al proiectului în municipiul Chișinău este Instituția Privată Publicația Periodică „Gazeta de Chișinău” care implementează proiectul „Prevenirea corupției în sectorul siguranței alimentare prin informare, formare și responsabilizare”.

Preluarea textelor de pe pagina www.estcurier.md pentru formatul online se face în limita a 500 de semne, cu indicarea linkului activ către articolul preluat. Instituțiile de presă, care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica „Est-Curier" și autorul informației. Materialele de presă sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe și de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova.

Articole asemănătoare

Back to top button