Familia este primul loc în care un copil crește, se dezvoltă și începe procesul de educație, iar dictonul „cei șapte ani de acasă” rămâne valabil, reflectând influența profundă a părinților și a mediului familial în formarea copilului.
În familie, copilul învață limbajul, cultura în care trăiește, însușește normele, valorile, atitudinile și comportamentele necesare pentru a se integra armonios în societate, ambii părinti fiind un model pentru copil. Orice părinte dorește ca discipolul său să fie cel mai bun, cel mai capabil și cel mai erudit, iar începutul anului școlar este o imensă provocare atât pentru copii, cât și pentru părinți.
Implicarea sănătoasă a părinților în dezvoltarea copiilor are un impact direct asupra felului în care ei se raportează la școală și la procesul de învățare, iar un mediu familial echilibrat, unde copiii se simt iubiți, ascultați și susținuți le dezvoltă capacități sociale de a se adaptă mai ușor la cerințele școlare și le formează o atitudine pozitivă față de învățare. Fiecare copil este valoros în felul său unic, cu propriile sale talente, interese și ritm de dezvoltare, și cea mai importantă misiune a unui părinte nu este să-l educe după așteptările societății, sau să-l compare cu alții (colegi de clasă, frați, surori), ci să-l descopere așa cum este și să-l accepte.
La acest aspect foarte des apar discuții înte părinți despre potențialul copilului și cerințele uneori exagerate față de el. Este important de înțeles că educația nu înseamnă doar sprijin material, ci implică investiție emoțională considerabilă din partea părinților. La baza acestei implicări stau idei simple, dar esențiale: iubirea necondiționată, încrederea, răbdarea și respectul față de ritmul propriu al copilului.
Clasa I este o tranziție importantă pentru fiecare copil, iar sprijinul părinților – esențial ca micuțul să pășească cu încredere în această nouă etapă. Cu răbdare, iubire și implicare constantă, școala va deveni o experiență pozitivă și motivantă, iar pentru a se adapta mai ușor la începutul anului școlar, părinții care au copii în clasa I pot ține cont de câteva recomandări importante:
– Fiți răbdători cu ritmul de adaptare, fiecare copil reacționează diferit, unii se acomodează repede, alții au nevoie de mai mult timp, oferiti usținere fără presiune. Clasele a V-a și a X-a sunt, de asemenea, etape importante de tranziție școlară, care pot aduce emoții intense, schimbări de ritm și provocări emoționale, cât și adaptarea la noi discipline de studiu, colegi și profesori, iar susținerea părinților este foarte importantă;
– Fiți alături de preadolescent în procesul de adaptare la schimbările din clasa a V-a, explicându-i cu răbdare că trecerea de la un singur învățător la mai mulți profesori este firească, încurajați-l să ceară ajutor ori de câte ori simte nevoia. 4 sunt mari, iar echilibrul poate fi greu de menținut. Ajutați-i să își gestioneze timpul și să păstreze un ritm sănătos.
– Mențineți relații sănătoase în familie cu dialoguri regulate și timp petrecut împreună.
– Ajutați-l la început să își organizeze orarul, caietele și temele, încurajați-l să devină, treptat, mai responsabil și independent.
– Fiți implicați și păstrați o relație deschisă cu școala, mențineți comunicarea eficientă cu dirigintele.- Fiți atenți la semnele de stres, unii copii pot deveni anxioși în fața noului, Vorbiți pozitiv despre școală, transmiteți entuziasm și încredere. Evitați expresii precum „o să vezi cât e de greu”, care pot crea teamă și anxietate.
– Stabiliți o rutină zilnică clară cu un ritm previzibil: orele de trezire, masă, teme, joacă și somn.
– Ascultați-l cu atenție, întrebați-l cum s-a simțit, ce i-a plăcut și dacă are întrebări sau nelămuriri, fiți deschis spre comunicare.
– Încurajați autonomia ca: pregătirea necondiționat. Pentru că fiecare copil are nevoie să fie văzut, auzit și valorizat pentru ceea ce este el nu pentru ceea ce „ar trebui să fie”. P. ghiozdanului, alegerea hainelor sau aranjarea spațiului de lucru.
– Colaborați calitativ cu învățătoarea și întrebați cum îl puteți sprijini acasă. observați comportamentul și oferiți sprijin emoțional constant. Adolescenții au nevoie să își descopere identitatea și să ia propriile decizii.
Părinții care au elevi în clasa a X-a se pot ghida de următoarele sugestii:
– Ascultați-i activ și fără judecată, chiar dacă uneori părerile diferă.
– Încurajați responsabilizarea și vorbiți deschis despre riscurile asumării unor decizii greșite, oferindu-i sprijinul necesar pentru a face alegeri.
– Stabiliți limite clare, dar flexibile, care pot fi adaptate pe măsură ce adolescentul crește și câștigă încredere.
– Sprijiniți echilibrul între studiu și viață personală: tentațiile adolescenței;
– Fii atent la semnele de stres sau schimbări majore. Dacă observați ceva îngrijorător, anxietate sau schimbări de comportament al adolescentului, discutați deschis și, dacă e cazul, cereți ajutor specializat.
– Discutați deschis despre viitor, ascultați ce își dorește copilul să devină, ce materii îi plac și ce dificultăți întâmpină. Părinții au un rol esențial în a oferi copiilor sprijin emoțional, încredere și stabilitate.
Cu răbdare și implicare, copiii pot construi o bază solidă pentru a reuși atât la școală, cât și în viață. Însă, atunci când părinților le este dificil să comunice cu copilul sau să gestioneze o anumită situație, apelați la Structura Teritorială de Asistență Psihopedagogică Criuleni. Vă putem oferi sprijin și consiliere psihologică. Fiecare copil este un univers unic, plin de potențial, iar acolo unde există un părinte implicat, există întotdeauna o șansă mai mare ca un copil să devină un adult echilibrat, încrezător și fericit.
Mîțu Mariana, psihog, grad didactic unu,
Structura Teritorială de Asistență Psihopedagogică Criuleni
