Dan Arsenie
Mâncăm bine la 7.30, învăţăm eficient între 10.00 şi 12.00 și ne bucurăm cu adevărat de delicatese între 17 și 18. Cronobiologia ne învaţă cum să profităm de ritmul corpului uman.
Doctorii spun că ne putem planifica multe dintre activităţile zilnice cu ajutorul cronobiologiei. Astfel, putem identifica momentele ideale pentru studiu, somn sau activităţi fizice. GreatNews a împărţit ceasul în patru intervale şi, cu ajutorul studiilor Asociaţiei de Cronobiologie şi Cronoterapie din SUA, vă oferă un model de planificare.
Ce e cronobiologia
Cronobiologia studiază ritmurile circadiene (termen preluat din latină, de la circa – aproximativ şi diem – zi). Aceste ritmuri definesc schimbările fizice, mentale şi comportamentale din corp, care urmează un ciclu de 24 de ore.
Responsabile de schimbări sunt ceasurile biologice, grupuri de molecule în interacţiune, din plămâni, ficat, pancreas, splină, piele, esofag şi timus. Orologiile mici sunt sincronizate de un „ceas de control” din creier – un grup de celule nervoase din vecinătatea zonei unde nervii optici se încrucişează.
În funcţie de lumina primită de ochi, ceasul de control poate hotărî sporirea cantităţii de melatonină, hormonul somnolenţei. Tot în funcţie de oră se activează şi secreţia hormonului fericirii, care oferă o stare de spirit bună. Chiar şi secreţia de testosteron are ora sa, 9.00 dimineaţa.
6.00 – 12.00
E TIMPUL PENTRU CEAI, FĂRĂ ZAHĂR. În jurul orei 6.45 are loc cea mai rapidă creştere a presiunii sângelui, iar corpul se pregăteşte pentru trezire. La ora 7.00, nivelul de cortizol, hormonul care răspunde la stres, este cel mai ridicat. Nutriţioniştii recomandă să începem ziua cu câteva pahare de apă sau ceai neîndulcit, însoţite de un mic dejun bogat, dar sănătos.
ORA FERICIRII. Între orele 9.00 şi 10.00, corpul începe să producă hormoni sexuali, aşa că este un moment potrivit pentru o partidă de sex. Nivelul de serotonină, zis şi „hormon al fericirii”, atinge nivelul maxim, aşa că vei avea o stare de spirit bună. Poţi miza pe asta când îţi rogi partenerul să te ajute sau poţi citi la această oră facturile de peste zi.
VREMEA CREIERULUI. Creierul e foarte receptiv între orele 10.00 şi 12.00. E timpul potrivit pentru a învăţa, a lucra la un proiect, dar şi pentru a lua decizii. De asemenea, corpul tău începe să ardă grăsimi mai rapid, iar tu l-ai putea ajuta cu puţină mişcare.
12.00-18.00
UN PUI DE SOMN. Începând cu ora 12.00, secreţia de adrenalină scade, iar ora 13.00 este numai bună pentru un pui de somn (nu mai mult de o oră). Nivelul de atenţie este foarte scăzut, iar dispoziţia la activitate fizică scade.
O REPRIZĂ DE SPORT. Orele 15.00-16.00 găsesc corpul la parametri buni pentru mişcare, este vremea pentru activităţi ce necesită efort fizic.
ORA SIMŢURILOR. Între 17.00 şi 18.00, chiar până spre ora 19.00, activitatea creierului atinge un nou vârf. Perioada este una fastă pentru simţuri ca gustul şi mirosul, care sunt foarte fine. Vei aprecia un vin şi o mâncare la adevărata lor valoare. Este şi perioada în care unghiile şi părul cresc cel mai rapid. Corpul este foarte tolerant la administrarea de medicamente, iar porii pielii sunt deschişi larg. E un bun moment pentru tratamente cosmetice, de exemplu. Seara, riscul de atac de cord e mai scăzut faţă de dimineaţă. În zori, presiunea sângelui e mare, în timp ce vasele de sânge sunt groase şi rigide, iar sângele – dens.
18.00 – 24.00
BINEEE! AI VOIE UN PAHAR Ficatul funcţionează la parametri înalţi, atingând un maximum în jurul orei 20.00. Aşa că, dacă aveţi obiceiul de a consuma alcool seara (deşi medicii nu recomandă), intervalul 20.00-21.00 este cel potrivit. Temperatura corpului şi metabolismul scad. Hormonul somnului, melatonina, invadează corpul, care resimte o mare nevoie de odihnă.
„POSTUL” DE SEARĂ După ora 21.00, ficatul funcţionează din ce în ce mai slab, acesta fiind şi motivul pentru care mesele târzii sunt de evitat.
ORA STINGERII Mari cantităţi de hormon al creşterii sunt produse între orele 22.00 şi 24.00. Intervalul ar trebui să-i găsească dormind pe cei mici, dar şi pe adulţi. Sunt secretaţi hormoni care ajută la înnoirea celulelor şi la recuperarea după oboseală. Temperatura corpului scade, la fel şi activitatea cardiacă. Am văzut că seara e vremea medicamentelor. Însă, dacă vreţi să preveniţi un atac de cord, luaţi pastilele de tensiune şi colesterol la ora 22.00. Folosiţi aţa dentară, deoarece bolile de gingii sunt deseori pe lista „vinovaţilor” pentru un atac de cord.
24.00-6.00
DORMI BUȘTEAN! În jurul orei 2.00 avem cel mai profund somn, aşa că nu este bine să pierdem acest moment la televizor, de exemplu. Când eşti în tură de noapte, acesta este momentul în care somnul te „tentează” cel mai mult.
ORA FĂRĂ MAȘINI La ora 4.30, corpul înregistrează cea mai scăzută temperatură. Dacă vă aflaţi la volan, sunteţi foarte expus accidentelor. Spre exemplu, să luăm persoanele cu hipotermie (temperatura corpului sub 35 de grade). În cazul lor, la această oră, temperatura e chiar mai joasă, fiind asociată, printre altele, cu oboseala, durerile de cap, concentrarea scăzută şi atacurile de panică.
Dacă trebuie să vă treziţi înainte de ora 6.00 pentru a scrie un proiect, aveţi mari şanse să iasă ceva prost. Ideal e intervalul 10.00-12.00, dar, dacă nu dispuneţi de el, încercaţi 17.00-20.00. E bine de ştiut că, atunci când schimbaţi fusul orar, corpul se adaptează abia după câteva zile. În prima zi în Japonia, de exemplu, dacă vă treziţi la ora locală 7.00, corpul „va gândi” ca la ora 24.00 a României.
Atenție! În primele zile de după schimbarea orei, ritmurile circadiene funcționează încă după ora veche. Organismul nu este un ceas pe care omul să-l poată da cu ușurință înainte și înapoi.
