De ceva timp, un panou publicitar amplasat în or. Criuleni ne îndeamnă să călătorim cu o companie de transport care ne pune la dispoziție, citat din conținut, serviciile „celor mai frumoase stewardese”.
Ne întrebăm, de ce nu cele mai profesioniste? De ce nu căutăm pentru asta și „cei mai frumoși” stewarzi? Cine stabilește care este standardul de frumusețe admis pentru stewardese sau, eventual, stewarzi? Dar ce să facă stewardesele care sunt profesioniste, dar pe care unii le vor considera „urâte”, sau ce să facă însoțitorii pe care cineva îi va aprecia nu pentru ce pot, dar pentru cum arată?
Pentru că am avut multe întrebări, am apelat la ajutorul specialiștilor de la Consiliul pentru egalitate (o autoritate publică autonomă, imparţială şi independentă, creată în 2013 de către Parlamentul Republicii Moldova, misiunea căreia este prevenirea și protecția împotriva discriminării, asigurarea egalității, promovarea oportunităților egale și a diversității), întrebând pe membrii acestuia, dacă publicitatea cu pricina are dreptul la viață în forma în care este publicată.
În răspunsul primit de către redacție, Consiliul pentru egalitate ne-a asigurat că a examinat creația difuzorului de publicitate, iar membrii săi au ajuns la concluzia, că ea încalcă Legea cu privire la publicitate:
„Potrivit art. 3 din Legea nr. 62/2022 cu privire la publicitate, prin termenul de publicitate sexistă se înțelege publicitatea care are ca obiect prezentarea femeii sau a bărbatului drept obiect sexual în situații umilitoare/degradante/violente și care ofensează demnitatea persoanei; și/sau promovează stereotipurile sexiste în scop discriminatoriu, cu menținerea percepției tradiționale asupra femeii drept o ființă slabă, vulnerabilă și dependentă, având o poziție socială inferioară.// Publicitatea sexistă sau sexismul în publicitate înseamnă folosirea unor clișee legate de gen, de obicei de femei (dar și bărbați), promovând anumite stereotipuri și prejudecăți, care accentuează imaginea femeilor sau bărbaților ca și obiecte sexuale.
Consiliul remarcă că agenții economici sau oricare alte persoane și entități pot folosi fără impedimente imaginea femeii sau bărbatului în spoturi sau alte materiale publicitare, cu condiția că respectă următoarele reguli:
➢ imaginea femeii/bărbatului trebuie să aibă legătură directă cu produsul/serviciul reclamat;
➢ folosirea imaginii femeii/bărbatului nu trebuie să facă aluzie la fantezii sau dorințe sexuale, să le provoace sau să le promoveze, numai dacă aceasta nu rezultă din însăși natura produsului/serviciului;
➢ folosirea imaginii femeii/bărbatului nu trebuie să fie legată de stereotipuri și prejudecăți sociale, să le susțină sau să le promoveze;
➢ folosirea imaginii femeii/bărbatului nu trebuie să lezeze demnitatea unui anumit gen.
Examinând panoul publicitar, Consiliul conchide că acesta are un caracter sexist, deoarece prezintă un grup de femei, în calitate de însoțitoare de bord, alături de care în imagine apare și un bărbat, în calitate de călător. Această imagine perpetuează stereotipurile de gen, conform cărora rolul femeii este să deservească bărbații, ultimii fiind în ipostaza mai privilegiată, de călători/exploratori. În același timp, Consiliul observă că circumstanțele în care sunt prezentate imaginile bărbatului și a femeii nu au legătură directă cu produsul care este reclamat. Consiliul subliniază că prezentarea, producerea ori difuzarea publicității neoneste, neautentice, amorale, sexiste sau a oricărei alte publicității ce contravine legii și ordinii publice de către agenții de publicitate se sancționează…” – se spune în răspunsul Consiliului pentru egalitate.
Am solicitat și părerea expertei pe probleme de gen și mass-media, Loretta Handrabura, care a expediat redacției următoarea constatare:
„Da, e o publicitate sexista, din următoarele motive: în primul rând, promovează un stereotip de gen precum că în calitate de stewardese pot lucra doar femeile. În fotografie și apar doar femei. Se pune accent că „sunt cele mai frumoase stewardese”, respectiv se perpetuează ideea ca femeia este obligată să arate într-un anumit fel și este apreciată pentru calitățile sale fizice și nu profesionale. Din acest scop, femeia este obiectificată, redusă la calitate de obiect. Adică, pentru a fi apreciată trebuie doar să fie frumoasă. Respectiv, se neagă personalitatea și calitățile profesionale. O publicitate neutră ar include o fotografie cu bărbați și femei, ambii în calitate de însoțitori de bord. Profesiile nu au gen și nu trebuie de perpetuat ca neapărat un gen trebuie să practice o anumită profesie. Ulterior, trebuie de eliminat fraza “cele mai frumoase stewardese”. Aceasta poate fi înlocuită cu o frază neutră, de genul „cel mai amabil personal/ cea mai profesionistă echipă”, o frază care nu face referință la gen sau la aspectul fizic”.
Am întrebat compania care dă în arendă panoul cu pricina cine verifică mesajele, înainte de publicare pe panouri. Doamna care a răspuns s-a prezentat managera de vânzări și ne-a explicat: ”Dacă până în anul 2023, conform Legii publicității, era obligatoriu de aprobat imaginile date la primărie și la Centrul Național de Terminologie (CNT), în 2023 această prevedere a fost anulată, respectiv, fiecare client își asumă riscul de a publica. Dacă noi nu suntem siguri, le mai verificăm și la CNT, măcar că plătim și o taxă. În rest, clientul este responsabil de ce plasează, dar noi avem grijă, de obicei, suntem atenți ca să nu plasăm ceva în afara legii, pentru că și imaginea noastră apare. Aveți dreptate, mesajul este unul subtil…”
„Am preluat recent această companie, care până nu demult a avut alt administrator, altă conducere. Acum verificăm fiecare pas al dumnealor, verificăm documentația și o să ajungem și la panoul publicitar. Vă mulțumesc că ați făcut această observație, o vom lua în considerare, suntem puși în fața faptului să corectăm greșelile altora” – a fost reacția administratorului actual al companiei ale cărei servicii sunt menționate în textul reclamei.
Orice cetățean are dreptul să reclame abateri de la lege, inclusiv nerespectarea Legii cu privire la publicitate. Difuzarea publicității neconforme de către agenții de publicitate se sancționează de art. 364 alin. (6) Cod contravențional, cu amendă de la 18 la 90 de unități convenționale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 120 la 240 de unități convenționale aplicată persoanei cu funcție de răspundere, cu amendă de la 240 la 300 de unități convenționale aplicată persoanei juridice, competența în examinarea și soluționarea astfel de cauze fiind atribuită poliției. Și Consiliul Concurenței poate interveni în cazul în care este sesizat cu privire la publicitatea neconformă.
