Recent, Vica Diavor, activistă de mediu, membră AO EcoVisio, și Liliana Botnaru, directoare executivă AO „Avânt”, contractate de AO „FCPS”, au vizitat mai multe gospodării din Criuleni pentru a oferi consultanță energetică locuitorilor.
Scopul a fost dublu: reducerea costurilor la încălzire și diminuarea impactului asupra mediului prin scăderea emisiilor de CO2. E o inițiativă desfășurată în cadrul proiectului „Eficiență energetică, sprijin social și mobilizare comunitară pentru schimbare” implementat de AO „Fiecare Contribuie pentru Schimbare”. Am profitat de deschiderea expertelor pentru a fi de folos și cititorilor noștri.
– Ce ați descoperit în casele criulenenilor?
– Până în anii 2000 nu existau standarde clare de eficiență energetică. Oamenii își construiau casele cu ajutorul vecinilor și rudelor, folosind materialele pe care le aveau la îndemână. Lutul cu paie era un material des întâlnit – paiele presate aveau rol termoizolant, iar lutul proteja împotriva focului. Era o soluție bună pentru acele vremuri, însă în timp aceste materiale își pierd proprietățile de izolare. Am constatat că, în marea majoritate a caselor, planșeul podului nu este termoizolat. Dacă podul nu este locuit, nu are sens să fie izolat acoperișul, ci planșeul
dintre casă și pod.
– Ce greșeli frecvente la termoizolarea podului se comit?
– Simpla așezare a vatei minerale pe planșeu nu este suficientă. Vata trebuie montată în două straturi, alternativ (orizontal și vertical), pentru a elimina punțile termice și a atinge o grosime eficientă (minimum 10 cm). În plus, este obligatorie folosirea unei membrane de difuzie a vaporilor. Vata minerală este un material foarte bun din punct de vedere al rezistenței la foc, însă are un mare dezavantaj: se teme de apă. Condensatul format din diferența de temperatură dintre interior și pod poate îmbiba vata, reducându-i drastic eficiența. Există și alternative – spuma poliuretanică pulverizată sau polistirenul extrudat, însă și acestea necesită montaj corect și alegerea densității potrivite.
– Ce este „lambda” și de ce contează?
– La alegerea unui material termoizolant trebuie urmărit coeficientul Lambda – conductivitatea termică. Cu cât valoarea este mai mică, cu atât materialul izolează mai bine. Un exemplu observat: o ușă decorată cu granit. Arată frumos, dar granitul este un material „rece”, prin care se pierde multă căldură. Conform standardelor, valoarea trebuie calculată astfel încât coeficientul global să nu depășească 0,25 W/m2K.
– Ferestrele bune sunt o salvare?
– O altă problemă frecventă: ferestre de calitate, dar montate incorect. Spuma de montaj a fost lăsată neacoperită, soarele a degradat-o, iar pe perimetrul ferestrei pătrunde frigul. În prezent, ferestrele pot fi montate în standard de casă pasivă, pe precadre din polistiren dur. Costă mai mult inițial, dar aduc economii semnificative atât iarna, cât și vara, când răcirea locuinței devine tot mai necesară.
– Pe unde se pierde cea mai multă căldură?
– În gospodăriile vizitate din Criuleni pierderile majore au fost identificate prin:
- poduri neizolate;
- ferestre montate greșit;
- pereți neizolați sau izolați incorect;
- podele deasupra încăperilor neîncălzite (subsoluri, de ex.). În două gospodării, temperatura podelei era de 10°C, iar într-una chiar 6°C. Oricât ar încălzi cazanul aerul, disconfortul rămâne dacă pardoseala este rece.
– Încălzirea prin pardoseală – recomandată sau nu?
– Încălzirea prin pardoseală este foarte eficientă deoarece funcționează la temperaturi mai mici (25°C față de 40°C la radiatoare), aducând economii importante. Totuși, nu este recomandată în dormitoare, deoarece aerul devine prea uscat, iar marea parte din suprafața pardoselii este acoperită de mobilier. De asemenea, nu are sens dacă se folosesc covoare groase.
– Care e temperatura optimă în casă?
– Normativele din Moldova recomandă:
Dormitor: 18-19°C
Cameră de zi: 19-20°C
Baie: 20-21°C
A sta la 24°C în tricou nu este sănătos și nici eficient energetic.
– Oprirea cazanului când plecăm de acasă e o alegere bună pentru a economisi sau un mit?
– Oprirea completă a cazanului duce la răcirea excesivă a casei. La repornire, consumul este mult mai mare. Soluția corectă este montarea unui termostat, care reglează temperatura automat și reduce semnificativ consumul de gaz.
– Care e legătura dintre eficiență energetică și sănătate?
– Sectorul rezidențial din Moldova este responsabil pentru 47% din consumul total de energie, comparativ cu 27% în Europa. Arderea gazului și a lemnelor contribuie semnificativ la emisiile de CO2 și la poluarea aerului, afectând în special persoanele cu afecțiuni respiratorii.
– Ce pot face gospodarii pentru a economisi?
– Lucruri simple: utilizarea becurilor LED și a electrocasnicelor eficiente; menținerea umidității în încăperi la minimum 50%; evitarea acoperirii caloriferelor; termoizolarea corectă a casei; montarea unui termostat;
respectarea regimului optim de temperatură; izolarea corectă a perimetrului ferestrelor; realizarea unui audit energetic înainte de construcția unei case. Eficiența energetică nu înseamnă doar facturi mai mici, ci și un mediu mai curat și o viață mai sănătoasă.
A discutat E. Chiriac
Activitatea de consultanță a fost organizată în cadrul proiectului „Eficiență energetică, sprijin social și mobilizare comunitară pentru schimbare” implementat de AO „Fiecare Contribuie pentru Schimbare” cu suportul financiar al Uniunii Europene, în cadrul proiectului „Parteneriate locale pentru eficiența energetică în servicii sociale”, cofinanțat și implementat de Fundația Soros Moldova în parteneriat cu Keystone Moldova și AO „Fondul de Inovații Sociale din Moldova”.
