Documentul elaborat și publicar de CRJM se numește „Radiografia atacurilor asupra spațiului civic: acțiuni coordonate, metode mai sofisticate și stigmatizare continuă” și vizează atacurile asupra organizațiilor societății civile (OSC) și apărătorilor drepturilor omului (ADO) din Republica Moldova.
În comunicatul de presă emis de către CRJM se spune:
„Miza acestor atacuri este de a decredibiliza acțiunile societății civile și de a scădea capacitatea acesteia de a cere responsabilitate sau de a promova politici publice, în mod special.
Monitorizarea acestor atacuri arată că acțiunile împotriva OSC și ADO nu sunt simple reacții izolate, ci fac parte dintr-un model de delegitimare repetitiv și coordonat.
Documentul identifică opt categorii de atacuri, de la promovarea unor narative despre „influențe străine” și finanțări externe, până la campanii de dezinformare, hărțuire online, atacuri directe împotriva jurnaliștilor, inclusiv amenințări cu moartea și stigmatizarea ADO. În multe cazuri, mesajele ostile promovate de politicieni sau pe platforme anonime urmăresc să prezinte actorii independenți drept instrumente politice sau promotori ai unor interese externe, nu participanți legitimi într-o democrație.
„Când asemenea practici se repetă și se adaptează, există riscul ca atacurile și limitarea spațiului de acțiune a OSC și ADO să devină o normalitate. De aceea, scopul acestui document este de avertiza societatea și de a evidenția narativele false și tiparele de atac, oferind un cadru de referință pentru reacții coerente, care să contribuie la consolidarea OSC și ADO din Republica Moldova”, subliniază Victoria Mereuță, consilieră juridică în cadrul CRJM și responsabila de ediția din acest an a documentului.
În anul 2025 au fost evidențiate și forme mai avansate de presiune, inclusiv utilizarea mai frecventă a conturilor anonime, a rețelelor de boți și, în unele cazuri, a tehnologiilor de inteligență artificială pentru fabricarea conținutului manipulator.
În paralel, jurnaliștii și instituțiile media independente au fost supuși unor campanii de discreditare și intimidare, iar în regiunea transnistreană au continuat restricțiile severe asupra libertății de exprimare și activității civice. Aceste evoluții arată că spațiul civic este afectat nu doar prin atac direct, ci și prin acumularea constantă a presiunilor care normalizează ostilitatea față de actorii independenți.
Publicația a fost produsă cu sprijinul Fondului canadian pentru inițiative locale (CFLI) în cadrul proiectului „Protejarea societății civile și a apărătorilor drepturilor omului pentru o societate mai democratică”, implementat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM). Conținutul prezentat este responsabilitatea exclusivă a CRJM și nu reflectă neapărat viziunea CFLI.
Prin publicarea acestui document, organizațiile semnatare fac apel către autorități, partide politice, lideri de opinie și publicul larg să respingă și să descurajeze narativele ostile și să protejeze rolul legitim al organizațiilor societății civile și al apărătorilor drepturilor omului.”
Fenomenul atacurilor asupra societății civile nu este o problemă izolată pentru Republica Moldova, ci reprezintă deja o tendință în țările cu un nivel de democrație fragil. Această reali-tate a fost evidențiată și de Raportorul Special al Organizației Națiunilor Unite (ONU) privind situația apărătorilor drepturilor omului în contextul vizitei sale oficiale în Georgia în 20239. De asemenea, în raportul publicat în urma vizitei efectuate în Brazilia în 202410, Raportorul a con-statat existența unor atacuri extrem de violente, un nivel ridicat de impunitate și, în anumite situații, implicarea directă sau complicitatea unor agenți ai statului ori tolerarea acestor acte de către autorități. Constatările respective indică faptul că un climat caracterizat prin delegi-timare publică, stigmatizare și reacții instituționale insuficiente poate crea, treptat, condițiile favorabile pentru intensificarea presiunilor asupra ADO și persoanelor conexe acestora.În lipsa unor intervenții ferme, astfel de contexte pot degenera în forme mai grave de intimidare, criminalizare sau violență.În acest context, este important de menționat că modalitățile de exercitare a acestor pre-siuni se adaptează constant. Instrumentele utilizate devin tot mai sofisticate și mai diver-sificate. Una dintre numeroasele consecințe negative ale acestor acțiuni este constrân-gerea și determinarea OSC-urilor și a activiștilor civici să se autocenzureze sau să devină mai puțin activi11. Experiența altor state arată că stigmatizarea sistematică a sectorului asociativ poate constitui un precursor al unor acțiuni de persecutare din partea agenților statului12..Inițiativa de monitorizare este inspirată din experiența Ungariei13, unde mediul asociativ se confruntă de aproape un deceniu cu provocări similare. Documentul este elaborat și prezen-tat de organizațiile semnatare indicate la finalul radiografiei.Fragment din introducerea la documentul elaborat de CRJM
