Comercializarea tezelor la comandă - subiect de dezbatere în comisie parlamentară

Comisia pentru cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media a inițiat dezbateri publice privind fenomenul fraudei academice (comercializarea tezelor la comandă) și impactul acestuia asupra sistemului de învățământ superior din Republica Moldova.

La dezbateri au participat ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, și o echipă mare de la minister. Deputata Liliana Nicolaescu-Onofrei, președinta comisiei, a menționat că discuția a fost grăbită și de faptul că a apărut o investigație făcută de jurnaliștii de la Diez, care au semnalat că de mai multe vreme în spațiul online sunt foarte vizibile servicii frauduloase de vânzare a tezelor de tot felul. Deputata a remarcat că în unele țări se sancționează cu amenzi dure asemenea acțiuni și s-a mai referit la acțiunile ministerului care a încercat „să măsoare” amploarea fenomenului, prin sondaje în universități.

Ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a menționat că după ce a citit investigația jurnalistului de la Diez.md, algoritmii de pe rețelele de socializare au sesizat un anumit interes al său pentru domeniu și în fiecare zi îi trimit tot felul de oferte sponsorizate despre elaborarea, contra cost, a tezelor, ceea ce denotă că fenomenul este cu adevărat de mare amploare.

Ministrul consideră că frauda academică este, în primul rând, problema universităților, pentru că lipsa de integritate academică lovește în primul rând în imaginea diplomei universităților, prestigiului studiilor universităților, devalorizează diplomele și știrbește încrederea în tot ce înseamnă performanță academică, studiu, excelență și așa mai departe.

Dan Perciun s-a referit la statistica pe care MEC a obținut-o, pe parcursul a doi ani, pe un eșantion mai mare de 4000 de studenți din 6 universități mari din țară: în jur de 23% din toți studenții spun că cu mare siguranță cunosc despre situații unde a fost prezentată o lucrare scrisă de către un student, deși ea a fost elaborată de către altcineva. Copiatul la examene este menționat drept un fenomen care are loc cu siguranță de aproximativ 33% din toți studenții. Fiecare treilea student vorbește despre situații de copiat la examene. Referitor la tezele de licență, aproximativ 6% au spus că cunosc de situații unde au fost cumpărate tezele de licență sau master de la profesori și 14% - cunosc despre situații unde au fost cumpărate tezele de licență de la student sau persoană terță, nu profesori. Fiecare cincilea student vorbește despre situații când tezele de licență au fost procurate de studenți și prezentate ca fiind lucrări originale, faptul care a dus la obținerea unei diplome de licență sau masterat ulterior.

„Deci, în condițiile în care fiecare cincilea student spune despre procurarea tezelor de licență, vă dați seama că amploarea acestui fenomen este mare și nu are cum să nu fie observată la nivelul unei instituții universitare. Inevitabil! Noi am solicitat universităților să ne comunice, câte persoane au fost date afară pentru plagiat în ultimii 2-3 ani de zile, în majoritate universităților - zero. Adică capacitatea universităților de a depista ce se numește „autorat fals”, este zero. De ce? Este o întrebare foarte bună, pe care cred că trebuie să o punem în sistemul universitar, pentru că, de parte de mine, gândul, cu un conducător de teză care își cunoaște studentul pe parcursul a 2-3 ani de zile, nu poate înțelege care este nivelul de competență a studentului. De ce noi nu reușim să depistăm asta pe intern? De ce conducătorii de teză nu semnalează aceste lucruri? De ce noi nu avem capacitatea, ca sistem, de sinestătător să depistăm și să luptăm cu acest fenomen, nici măcar se pare că nu încercăm să o facem? Dacă am fi avut măcar cinci, zeci, douăzeci, cincizeci de cazuri examinate la consiliul de etică, înțeleg, dar când într-o universitate mare ai zero cazuri examinate, înseamnă că pur și simplu procesul nu lucrează, deși consilii de etică și regulamente toate universitățile au. Deci, ca de obicei, avem toate procedurile necesare bine prevăzute pe hârtie, dar mai rar le punem în practică”, a spus, printre altele, Dan Perciun.

Evaluarea la care s-a referit ministrul Educației a fost prezentată, în al doilea an, cu date dezagregate pe universități, a arătat că universitățile, cu excepția celei de la Bălți, au arătat mai prost la indicatori, decât în primul an, deși toate și-au elaborat planuri anticorupție...

Drept soluții, Ministerul Educației și Cercetării a livrat un curs de standardizat pe subiectul integrității academice, orientat să sporească, în rândul studenților, înțelegerea limitelor și respectarea lor. Suplimentar, Ministerul Educației a procurat centralizat un soft anti-plagiat și el urmează să fie aplicat din acest an. Suntem acum în proces de creare a conturilor pentru cadrele didactice, pentru studenți, pentru ca toate lucrările de licență și master în acest an să treacă prin acest soft. Acest serviciu costă 35.000 de euro, de la o companie românească, care deservește și multe universități în România și din regiune, ce ar permite ca o teză să fie evaluată la un cost de 2 euro. Ministrul s-a mai referit la necesitatea unor pedepse introduse în Codul Contravențional, care să penalizeze cumpărarea, vinderea tezelor. Cât despre valoarea amenzilor, Dan Perciun spunea că la noi se discută de 1000 de lei, pe când în România amenda e de la 100.000 la 200.000 de lei românești sau aproape 1.000.000 MDL pentru persoana fizică care, astăzi, vinde sau cumpără. În Austria, e 25.000 de euro, pentru activitate repetată e 60.000 de euro. Pentru Irlanda, e 100.000 de euro. Pe alocuri se pedepsește cu închisoare.

„Pe situația descrisă concret în investigația jurnalistică a celor de la Diez, noi am transmis o sesizare la Procuratorul General. Procuratorul General a redirecționat-o înspre colegii de la Chișinău și așteptăm examinarea. Suntem foarte curioși cum va fi încadrată această faptă de către procuratură. Există un articol în codul penal, art. 241, alineatul 1b, Practicarea ilegală activității de întreprinzător, care, știu, în opinia colegilor, ar putea fi unul dintre articolele utilizate pentru a încadra fapta comisă. Aici vorbim despre amenzi până la 3.350 de unități contravenționale, dar necesită demonstrarea obținerii unui profit în proporții mari. Din câte am văzut, această companie, care a fost identificată de către cei de la Diez, Duo Stryker, a înregistrat în 2025 850.000 de lei în calitate de venituri, dar, deja, Procuratura va examina, bineînțeles, prin prisma tuturor aspectelor și se va expune nemijlocit. Un alt articol din Codul Penal, despre care ar merita să discutăm, dacă poate fi aplicat, cum poate fi aplicat, este fals în declarații. La depunerea tezei de licență, toți studenții de principiu semnează declarații pe proprie răspundere, prin care confirmă că lucrarea le aparține, iar contrariul ar putea fi calificat drept fals în declarații, din punctul de vedere a colegilor de la Minister, și ar putea să fie un alt articol de care să facem uz, deja, în raport cu studenții care se fac responsabili de acest fapt. Și mai există aici un articol, 361, Confecționarea și ținerea sau folosirea documentelor oficiale false, inclusiv a documentelor electronice false. Din cazurile care sunt pe rol la Ministerul Educației, noi am avut câteva sesizări depuse la Procuratura Anticorupție, la Procuratura Generală. Cred că una dintre cele mai curioase este situația cu 17 studenți italieni, dacă mă duc bine aminte, care ar fi obținut diplome de studii și care, de fapt, din informațiile deținute de noi, practic nu s-au aflat pe teritoriul Republicii Moldova, în doi ani, la kinetoterapie, în care aveam un program de 4 ani cu echivalarea unor studii în nivel colegiu pe care le-ar fi făcut în Italia și așa mai departe. Noi am transmis acea sesizare la 12 mai 2025 și suntem astăzi în 5 mai 2026 și la această etapă avem unele schimbări, unele, să zicem, emoții la procuratura minuncipiului Chișinău, a fost reluată urmărirea penală la 31 martie 2026. Mai multe detalii de la această etapă nu cunoaștem, dar suntem la un an distanță, în esență, fiind un caz unde, din punctul nostru de vedere, existau suficiente probe”, a descris ministrul situația.

La ședința comisiei au participat și reprezentanți ai universităților, care și-au expus opiniile.

Alexandru Stratan, rectorul ASEM, a salutat faptul că problema se discută la acest nivel, și a relatat despre cum luptă universitatea cu plagiatul și falși autori:

„Problema e că lucrurile se complică odată cu progresul. Noi verificăm teze prin sistem antiplagiat deja de 12 ani de zile. Avem cca 30 de mii de teze de licentă la ASEM. Avem teze cu plagiere și cu autorat fals. Pe viitor, autoratul fals cred că va dispărea, cu apariția AI, dar trebuie să instituim o cultură a integrității de la grădiniță, școală și ulterior la universitate. Vă asigur, că 80% din toate proiectele date elevilor la școală, sunt realizate cu ajutorul AI. Avem nevoie de instrumente de integritate academică, și pe intern putem da măsuri dure: exmatriculare, neadmitere repetată la universitate. Aș propune susținerea tezelor în câteva etape intermediare, nu ca un produs unic la final, ca studentul să demonstreze implicarea sa in realizarea tezei. Altă metodă ar fi responsabilizarea conducătorului de teză. Nu sunt de acord că trebuie să excludem total AI, dar concluziile trebuie să le argumenteze studentul. Dacă teza nu va fi a lui, se va vedea îndată. Avem nevoie de regulament cadru, metodologie clară, ca să nu ne împotmolim în justiție”.

Viorel Bostan, rector UTM, consideră plagiatul și autoratul fals un fenomen care aduce pagube reputației universitare și valorii unei teze, diplome de licență sau de master.

„Am portnit 7-8 ani în urmă verificările. La inceput, peste 40% din teze au avut grad de similitutdine ridicat. Lucrurile s-au mai redresat, dar cazuri izolate mai sunt, sunt convins. Doar vreau să menționez un lucru: noi utilizam un soft propriu și verificam doar tezele noastre. Salut sancționarea drastică a celor care vând, chiar dacă se ascund după „servicii de redactare”. Trebuie gândite instrumentele care le poate utiliza universitatea față de colegii profesori, care încalcă codul de etică. De multe ori colegii închid ochii la frauda academică, profesorii închid ochii, universitățile depind de numărul de studenți... Aceste politici pe care le avem duc la faptul că numărul de studenți contează și de aceea avem o toleranță față de frauda academică. Cultura copiatului nu pornește din univeristăți, dar de la școala primară, gimnaziu, continuă în liceu”.

Olga Cernețchi, rector interimar USMF:

„De la o universitate la alta, lucrurile diferă. Am făcut un sondaj, la consiliul rectorilor, și în 50% din universități teza de licență este unica metodă de evaluare, iar la altele , inclusiv la noi, este a doua metodă de evaluare: prin test, la calculator, toată facultatea la aceeași oră scrie examenul. Nota apare imediat pe ecran după ce studentul face ultimul click, și se procesează în borderou. Al doilea moment: la USMF tema pentru teza de licență se oferă în anul 4, așa ca tezele de licență au teme irepetabile de la an la an. Cu sistemul antiplagiat am evaluat selectiv din 2017, toate tezele de absolvire, iar din 2022 procurăm anual soft antiplagiat. Pentru 2026 am cheltuit 5300 euro, pentru un pachet de 100 mln de caractere. E pentru 1000 teze de licență, doctorat și masterat. La data de 1 martie toate tezele trebuie prezentate pentru includerea în acest soft antiplagiat și verificate. La noi deja sunt verificate cele pentru 2026: 58 de teze dintr-o mie nu s-au încadrat în regulament, au fost întoarse la catedră, la profesori, au fost revizuite, apoi verificate încă o dată. Scopul nostru este să ajutăm studentul să aducă teza la o condiție bună, poate cu o notă scăzută, dar să susțină acest examen. La noi nimeni nu primește 10 la licență, dacă nu are publicații la tema tezei, pe parcursul anilor. Studenții au suficiente oportunități de a publica. Anul trecut, 16 studenți din 1000 de absolvenți n-au susținut testul la calculator (10-autohtoni, 6 - străini), vor susține anul acesta un examen repetat. Este un control dublu al calității studiilor. Da, noi avem antiplagiat, vom verifica și cu softul procurat de MEC, va fi mai riguros. În regulamentul nostru este și metoda de exmatriculare pentru fraudă academică, chiar dacă universitatea a pierdut mereu procesele cu studenții dați afară, mai ales cu studenții străini, doar că respectivii au pierdut 2-3 ani”.

În replică, Dan Perciun a spus că, „deși USMF este cea mai digitalizată universitate, 22% din 674 de studenți au răspuns în sondaj că ei cunosc cazuri că s-au cumpărat teze de licență, 10% din care - de la profesori. Apreciem procedurile interne, dar e totuși un fenomen sistemic, iar la cele mai grele discipline (farmacologie, anatomie) notele „se rezolvă” se rezolvă notele, cred că dvs le știți și pe nume, nu e un secret pentru nimeni.”

Rectora a răspuns: „Chiar dacă știm, în sistem este caracterizat de studenți ca cel mai bun profesor, explică cel mai bine... Au fost verificați și de CNA, chiar nu avem pârghii... Avem un profesor care le-a scris studenților, în mesagerie, că notele lui costă, timpul și serviciile lui costă... nu le-a cerut bani și a recunoscut că le-a scris, dar dacă n-a luat bani, nu poate fi sancționat”.

Dinu Ostavciuc, rectorul Academiei MAI „Ștefan cel Mare”, a propus ca lupta cu frauda academică să fie oglindită într-un capitol separat în Codul Contravențional, care s-ar numi „fraudă în domeniul educației”, care să stipuleze norme clare stabilite: fapta, consecința, legătura cauzală și pedeapsa corespunzătoare.

Ostavciuc: „Cred că trebuie sancțiuni dure față de cei care fac publicitate la aceste activități frauduloase. Propunem ca prescripția pentru aceste fapte să fie una specială, nu generală, cu niște agravante pentru cei din domeniul educației, doar ca să fim prudenți cu noțiunile, ca să nu fie un instrument de sancționare a unui cadru didactic incomod. Am putea să ne dezicem de tezele de licență și să venim cu niște examene de absolvire. Excepție e teza de doctorat, unde se merge pe cercetare, dar la teza de licență, cred că putem renunța.”, a spus Ostavciuc.

Lidia Pădureac, prim prorector, Universitatea A.Russo din Bălți, s-a pronunțat împotriva renunțării la tezele de licență, în favoarea examenelor, dar e pentru a le modifica conceptul și a le fundamenta pe activitățile pe care studentul le realizează în cadrul stagiului de practică, cu reducerea părții de fundamentare teoretică.

La discuție au participat și reprezentanți ai CNA, Ministerului Justiției, Procuraturii Generale.

Nicolae Zavir, procuror în PG, a presupus că educația este un pilon la fel de important al statului, ca și sănătatea, iar în ce privește frauda academică, consideră că e necesar să fie incriminată această activitate în câteva articole separate, care să aibă și pedepse prevăzute, citat „nici prea grave, dar nici prea blânde”, introduse paralel cu acțiuni de prevenție.

Daniela Ilinciuc, presedintă ANACEC:

„Softurile antiplagiat sunt un instrument care ne ajută, dar discutăm azi de reputația universităților, de demnitatea persoanelor care au dat curs lucrărilor fraudate ca să ajungă la susținerea publică. Cuvântul cheie este prevenirea. Studenții trebui să indice sursele bibliografice folosite la prezentări, să indice utilizarea AI. Sancțiunile ar reglementa, dar întotdeauna există o portiță pentru a le evita. Avem nevoie de front comun pentru a preveni, a educa o generație onestă”.

Nelly Muntean, doctor conferențiar, le-a luat, în cuvântul său, apărarea profesorilor: „Nu ne-ați dat instrument ca să descoperim că studentul a plagiat. Astăzi profesorul citește teza, face însemnări, studentul schimbă, profesorul pune semnătura până la verificarea antiplagiere. Noi trebuie să prevenim. Nu mai mult de 5 teze la un profesor, și salariu respectiv. Tezele de licență nu sunt în șarjă, la UTM cel puțin. Noi nu trebuie doar să penalizăm profesorul, că el și așa depinde categoric doar de dorința administrației. Profesorul nu are nevoie de penalizare, dar de instrumente și motivare”.

La concluzii, Ministrul Educației a reiterat, că scopul luptei cu frauda este că, „dacă tot promovăm studiile în R. Moldova, trebuie să garantăm că studentul care nu va veni la ore, să nu absolvească cu o notă mai mare decât cel care a depus efort. Reieșind din discuție, am intuit că se va cere ajustarea cadrului legal, sperăm că până la începerea noului an universitar. Îmi vine greu să cred că studentul care a cumpărat teza, dacă comisia îi dă 5 întrebări, nu-și va da seama de acest lucru. O să asistăm la susținerea câtorva teze și vom vedea ce vom reuși să depistăm. Mi-aș dori ANACEC-ul să verifice procedurile interne pe integritate la universități, în procesul de acreditare. Vom avea o HG pe integritatea academică. După mine, totul pornește de la dorința rectorilor de a face instruiri de integritate, regulă în angajarea persoanelor compromise, care induc mai multe riscuri”.

Deputata Liliana Nicolăescu-Onofrei a anunțat că până la 15 mai, persoanele care au opinii pe acest subiect le pot transmite prin poșta electronică în adresa comisiei parlamentare pe care o conduce.

Întreaga discuție poate fi urmărită Aici.

Publicitate

Subiecte

#educație #plagiere #diplome #lucrare

Recomandate de la parteneri