În ultimele luni, anchetele organelor de drept au readus în prim-plan problema corupției în sistemul educațional și a posibilelor fraude financiare și abuzuri din instituțiile de învățământ din municipiul Chișinău. De la colectarea ilegală a banilor până la favorizarea unor elevi la examene, cazurile recente au generat întrebări esențiale: cine vede, cine are curajul să vorbească și ce mecanisme reale există pentru a semnala neregulile?
La nivel oficial, există un sistem menit să protejeze elevii, părinții și profesorii care decid să raporteze încălcări, conferindu-le statutul de avertizori de integritate. Totuși, cât de funcțional este acest sistem în realitate? Experții din domeniu avertizează asupra unui deficit pronunțat de mecanisme sigure de raportare, subliniind că persoanele care sesizează ilegalitățile nu beneficiază de o protecție reală, în timp ce reacțiile instituționale rămân, de cele mai multe ori, formale.
Jurnaliștii de la moldovacurata.md au analizat care este rolul avertizorilor de integritate în cazurile de corupție denunțate în școli, unde ajung sesizările avertizorilor de integritate și de ce cazurile nu ajung pe masa judecătorilor, chiar dacă sunt și probe că actele de corupție au avut loc.
În ultimul caz răsunător analizat, care vizează Liceul „Gheorghe Asachi” din Chișinău, a fost chiar reținută directoarea instituției (în prezent – în arest la domiciliu) și un agent economic, conform unor comunictări de la CNA. Ancheta verifică și suspiciunile de colectare de bani de la părinți sub diverse pretexte pretins ilegale.
Ala Revenco, directoarea Asociației „Părinți Solidari”, critică ineficiența sistemului actual de semnalare a cazurilor de corupție. „Principalul instrument rămâne petiția scrisă, dar, în practică, aceste sesizări sunt adesea redirecționate chiar către instituțiile implicate în abuzuri. Acest lucru compromite total obiectivitatea procesului”, explică ea.
Lipsa anonimatului și solicitarea unor probe concrete îi descurajează pe părinți, care se tem de represalii asupra copiilor. „CNA redirecționează sesizările către Direcțiile de Educație sau Minister, generând un cerc închis. Chiar și cu dovezi clare, răspunsurile oficiale susțin adesea că faptele nu se confirmă”, adaugă Revenco. Iar avocatul poporului Ceslav Panico avetizează că oamenii de tem să declare corupția, pe motiv să nu se răzbune sistemul pe ei sau pe copiii lor și invocă necesitatea garanțiilor legale pentru avertizorii de integritate. Deși Legea privind avertizorii de integritate obligă instituțiile publice să garanteze confidențialitatea datelor furnizate de avertizorii de integritate, datele CNA arată o utilizare scăzută a acestui instrument: din 2019 până în prezent, au fost înregistrate doar 23 de avertizări de integritate la nivel național, dar majoritatea nu au dus la confirmarea unor încălcări sau sunt încă în examinare.
Citiți materialul integral pe moldovacurata.md.
