În raionul Criuleni din când în când mai apare câte o problemă „cu barbă”, care, aparent, nu prea deranjează cetăţenii. De data aceasta, primarii semnalează lipsa unei maşini speciale şi a unui mecanism clar de delegare a responsabilităţilor între instituţiile statului în cazul în care se iscă decesul unei persoane singuratice sau vulnerabile, care nu are rubedenii în stare să achite costurile pentru formalităţile funerare.
Iată ce spune primarul comunei Hârtopul Mare, Anatolie Delimarschi, cu referire la situaţie:
– De când sunt în funcţie (primarul este la primul mandat), cel puţin trei cazuri de acest fel am avut în primăria pe care o gestionez. Ultimul s-a întâmplat aproximativ două săptămâni în urmă, când un bărbat trecut de 70 de ani a decedat în timp ce mergea pe drum. A murit în drum, pur şi simplu. Am fost chemat la faţa locului, eu am chemat poliţia şi medicul. Medicul a constatat decesul, de la Inspectoratul de Poliţie Criuleni a venit grupul operativ, au cercetat cazul la faţa locului, au notat cele văzute în procesul verbal şi au plecat, fără să ridice cadavrul din drum. Bărbatul nu avea rude. A trebuit să chem pe cineva din sat, să-i alimentez maşina cu combustibil şi să-l rog să ducă cadavrul la Criuleni, la morgă, pentru investigaţii a cauzei decesului, – afirmă primarul.
Solicitat să ne spună, dacă banii pentru combustibil sunt din bugetul primăriei, Anatolie Delimarschi a spus că sunt din salariul său, la fel ca şi banii pe care i-a achitat pentru necropsie fără să i se elibereze bon de plată, în schimb a adus deja defunctul în sat, cu automobilul primăriei, însoţit de certificatul de deces, iar preotul l-a înmormântat, fără să ceară taxă. Se întâmplă în asemenea mod cu defuncţii din rândurile persoanelor vulnerabile, iar primarii deseori sunt somaţi de către consăteni să facă ceva cu cadavrul, că de nu – „ţi-l aduc la poartă”, sau „ţi-l aduc la primărie”- asta aud de la alegători. Delimarschii susţine că angajaţii primăriei Hârtopul Mare de două luni n-au primit salariile, şi asemenea cheltuieli din propriul buzunar chiar deloc nu-l bucură.
O decizie din 2014 care, aparent, soluţiona problema
La 2 octombrie 2014, Consilul raional Criuleni aproba unanim decizia 19.12 „Cu privire la transmiterea în comodat a unui autovehicul, Inspectoratului de Poliţie Criuleni, în scopuri de servicii operative”. În decizie scrie că temei ar fi demersul şefului de atunci a IP Criuleni, A. Armaş, iar secretarul Consiliului explica că grupul operativ are nevoie de acest vehicul „inclusiv pentru a soluţiona în raion şi problema transportării la morgă a cadavrelor (crime, accidente, etc,)”. „Aşa este, dle Armaş?”, „Întocmai!” (răspunde dl Armaş)” – se menţionează în procesul verbal al şedinţei Consiliului din 2 octombrie (vezi imaginea).
Automobilul respectiv – o ambulanţă fabricată în 2002, a fost împortat în RM în februarie 2014, ca şi donaţie din partea administraţiei regiunii Laane – Viru, Estonia, şi Spitalul din Rakvere, pentru necesităţile adminstraţiei raionului Criuleni (vezi imaginea).
Contactat de „Est-Curier” să ne spună, în ce mod este folosit acel vehicul şi dacă este responsabilitatea poliţiei să transporte cadavre la morgă, Sergiu Canţîr, şef-adjunct al IP Criuleni, a precizat că nu cunoaşte cum suna formularea deciziei consilierilor, dar confirmă că automobilul deserveşte grupul operativ şi el a fost echipat corespunzător pentru ca ofieţrii de serviciu să poată lucra în el aflându-se în deplasare – dotat cu masă şi scaune suficiente. Colegii din poliţia Rakvere, Estonia, au vizitat mai târziu IP Criuleni şi au verificat modul, în care este folosit automobilul respectiv, modul cum a fost acesta echipat. Cât priveşte transportarea cadavrelor: „Nu este responsabilitatea grupei operative. Nici într-o lege nu este prevăzut cine e responsabil să transporte oamenii decedaţi în condiţii suspecte. S-a mai discutat şi cu alte ocazii că ar trebui să aibă o unitate de transport specială subdiviziunea teritorială a Centrului de medicină legală. Acum, primarii fac acest lucru, uneori şi colegii mei se implică. Cheltuielile pentru aceasta nu sunt prevăzute nici în bugetul primăriilor, nici cu atât mai mult în acel al poliţiei”, susţine Canţîr.
Ce fac aleşii locali din alte primării?
Cu aceeaşi situaţie se confruntă şi alţi primari. Unii din ei, care au exercitat mai multe mandate, spun că situaţia este fără schimbări din anul 2007, şi de mai multe ori au tot atenţionat preşedinţii de raioane.
Ion Plămădeală, primarul de Izbişte, a spus că o dată a transportat la morgă un cadavru în portbagajul maşinii personale, iar în cazul altei persoane, mai ponderale, a trebuit să caute consăteni cu vehicul mai mare. A procurat din banii săi sicriu, dar aceste cheltuieli i le-a restituit casa de asigurări sociale. Într-un caz a apelat la vecini şi i-a rugat să înmormânteze persoana, şi să prezinte consiliului local toate cecurile pentru cheltuielile suportate, pe care le-a restituit oamenilor din soldul disponibil. Este legal acest lucru, susţine Plămădeală, la fel cum este legal să se facă şi din fondul de rezervă. Primara de Boşcana, Svetlana Racul, spune că deocamdată nu s-a confruntat cu necesitatea de a purta responsabilitatea pentru defuncţii fără rude, iar primăria nici maşină funcţională nu are. În schimb, pe cont propriu, primara a fost chemată la un centru de triere al minorilor ca să aducă în sat o fetiţă fugară. „Avem bugete limitate şi nu putem planifica nişte cheltuieli pentru asemenea cazuri, că nu avem surse de acoperire”, a spus primara. Vitalie Casian de la Dubăsarii Vechi a mediat un asemenea caz în practica sa de primar: „Am mobilizat vecinii unui defunct, care şi-au asumat organizarea funeraliilor unei persoane singuratice. Pentru transport le-am dat motorină din bugetul primăriei, decontată printr-un act de lichidare”. Angela Boşcanean, secretara consiliului sătesc Slobozia Duşca, solicitată să ne spună cum rezolvă asemenea situaţii, a spus că în anul 2015 în satul lor au decedat două persoane singuratice, dar că nici primăria, nici primarul nu au suportat cheltuieli, pentru că au fost, totuşi, găsite şi sunate nişte rude mai îndepărtate, care şi-au asumat cheltuielile de necropsie şi transportare. O soluţie ar fi, în opinia funcţionarei, utilizarea pentru asemenea necesităţi a mijloacelor din fondul de rezervă al primăriilor, în cazul, când rude nu sunt deloc. Pentru asta e necesar ca şi regulamentul de utilizare a fondului de rezervă, şi bugetul aprobat să prevadă aceste cheltuieli. Aprobarea regulamentului de utilizare a fondului de rezervă şi a bugetului sunt obligaţiunile consiliilor locale.
Cât costă serviciile şi care este poziţia Centrului de Medicină Legală
Solicitat să ne spună, dacă este obligaţiunea Centrului de Medicină Legală preluarea de la faţa locului şi transportarea la expertiză a defuncţilor, Valeriu Savciuc, şeful Centrului Republican de Medicină Legală din Chişinău, a spus că este obligaţiunea poliţiei, care semnează şi ordonanţa de numire a expertizei.
„Din câte cunosc situaţia, la Criuleni este un automobil donat poliţiei cu acest scop, la Chişinău şi în alte oraşe problema se rezolvă prin firmele de servicii funerare. În cazul în care defunctul este din categoria celor vulnerabili şi primăria prezintă un certificat despre asta, medicul legist îl poate examina fără taxă. Nici un medic legist raional nu are la dispoziţie un automobil pentru acest scop. A cui e responsabilitatea, decide poliţia şi administraţia locală. Costul serviciilor medicilor legişti variază între 96 de lei (spălatul şi îmbrăcatul defunctului) şi 469 de lei (conservarea/balsamarea). La Chişinău mai avem şi frigider, păstrarea în el costă 18 lei pe oră”, a spus Valeriu Savciuc.
Poziţia autorităţilor:
Iurie Andriuţa, actualul preşedinte de raion, a fost, în calitate de consilier raional, preşedintele şedinţei din 2014, la care s-a transmis automobilul în gestiunea poliţiei. Solicitat să ne spună, de ce se execută decizia consiliului în acest fel, spunea că o maşină specială pentru acest scop ar trebui să fie pe lângă secţia morfopatologică a spitalului. Cu o zi mai târziu, după ce a consultat mai mulţi şefi de instituţii, preşedintele raionului a venit cu următoarea reacţie:
„Am depistat că problema este destul de actuală. În luna ianuarie poliţiştii au constatat 29 de astfel de cazuri de deces, pentru care nu a avut cine să organizeze necropsia şi celelalte trebuinţe. Pe an numărul cadavrelor se ridică la 300. Am constatat, că automobilul donat din Rakvere nu este adaptat transportării cadavrelor, multe dintre care sunt găsite în stare de putrefacţie sau ridicate în urma incendiilor, înecurilor, etc. De aceea în timpul cel mai apropiat urmează să consultăm ministerele, poate găsim un vehicul adaptat cu cameră frigorifică, sau vom examina posibilitatea contractării serviciilor funerare private, existente în capitală, că tot nu suntem departe de ei. Până atunci, am convenit că toate problemele le va lua asupra sa poliţia, cu mijloacele de transport disponibile la moment”.
S. Cernov
