Duminică, 12 august, locuitorii unei mahale din satul Hârtopul Mic au asistat la sfinţirea lucrării lor colective, după ce au finisat proiectul ,,O fântână curățată și acoperită pentru satul Hârtopul Mic”. Pentru a–şi vedea misiunea îndeplinită, mai mulţi hârtopeni au pus gând bun şi au adunat bani, după care au muncit voluntar, susţinuţi material şi de Diaspora Economică pentru Moldova.
Persoană de legătură pentru toţi cei care au dorit să-şi lase amprenta pe un lucru durabil în sat, a fost învăţătoarea Ecaterina Grama-Ţurcan.
«Iniţiatorul proiectului este Andrei Spânu, locuitor al Ratuşului, pe care îl cunoaştem de pe timpurile când susţineam dezvoltarea consiliilor tineri-lor în satele noastre. Dânsul a spus că nişte prieteni de-ai săi, stabiliţi acum peste hotare, ar dori să ne ajute să facem ceva util în sat. Dumitru Vicol şi câţiva colegi de-ai săi, stabiliţi în Marea Britanie, au lansat procesul de colectare de fonduri pe o reţea de socializare, tot ei au făcut primele donaţii, după care s-au implicat şi alţi oameni, inclusiv mulţi din localitatea noastră. Materialele pentru fântână au costat peste 20 de mii de lei. Colacul vechi a fost înlocuit, au fost consolidate pietrele de sus, care deja cădeau în fântână. A fost nevoie de un gărduţ nou, de pavaj, de acoperiş… Costul lucrărilor cred că tot a fost de peste 20 de mii, doar că oamenii din sat, în special bărbaţii, au lucrat voluntar » – a spus Ecaterina Grama – Ţurcan.
După ce s-au strâns primii bani, îşi aminteşte Ecaterina, lucrul nu se mai pornea: bărbaţii erau ocupaţi, ba că e Hram, ba că e sărbătoare. Atunci a adunat câteva femei şi au decis ele să înceapă a dărâma vechiul colac, ca să ia foc odată: «Era seara, Valentina Ciobanu a luat o rangă şi a început a trage cu putere în pietre. Dacă ne-au văzut bărbaţii că ne-am apucat, au lepădat şi ei toate treburile şi până seara târziu locul pentru construcţia nouă era pregătit!”
Eugenia Anghelici, consilieră locală, referindu-se la importanţa iniţiativelor cetăţeneşti, a spus că oamenii întotdeauna sunt gata să facă lucruri frumoase, doar că e nevoie de organizatori. “Cu părere de bine, la noi iată s-au găsit, iar oamenii înţeleg că e spre binele lor, că facem pentru noi, pentru urmaşii noştri”.
Valentina Ciobanu, nu doar a dat cu ranga în construcţia veche, dar s-a implicat în lucrări împreună cu soţul său, Valentin, şi ginerele lor, Armen. La început au lucrat mai mulţi, au finisat deja mai puţini, dar important e că s-a ajuns la finalul dorit. Oamenii ar mai putea realiza asemenea proiecte, spune femeia, la biserică, sau la şcoală, important e să se organizeze un grup de iniţiativă, aşa cum a fost în cazul fântânii respective. A ieşit un lucru plăcut şi frumos, contrar la ceea ce a fost.
Chiar dacă satul este asigurat cu apeduct, hârtopenii se duc la apă şi la fântâni. Se întâmplă, spun ei, în momentele, când apeductul mai staţionează, sau merg oameni pe drum şi le este sete de o cană de apă rece. Dar, şi dorinţa de a trece pe lângă o fântână îngrijită i-a mobilizat, căci, spun ei, căciula veche a acesteia stătea strâmb de tot, şi risca să se prăbuşească peste vreun suflet, Doamne fereşte!
Andrei Spânu, iniţiatorul proiectului, a spus că reparaţia fântânii din Hârtop face parte dintrun şir de proiecte care se vor desfăşura în Moldova cu implicarea diasporei moldovenilor, stabiliţi peste hotare. La Ratuş, în satul său de baştină, aceeaşi comunitate de conaţionali, împreună cu localnicii, au demarat între timp colectarea fondurilor pentru construcţia unui teren de joacă pentru copii. Sunt acţiuni cetăţeneşti, care unesc comunitatea, care ajută să rezolve problemele reale ale comunităţii, pentru că de multe ori autorităţile se axează nu tocmai pe problemele care contează realmente pentru oameni şi fac altceva, însă prin implicare, comunitatea reuşeşte să facă exact ceea de ce au nevoie. La Hârtop e un exemplu bun, zice Andrei.
«Fiecare om în viaţa sa trebuie să facă lucruri bune. S-aveţi parte cu toţi, de la mic la mare, toţi cei care aţi depus muncă şi străduinţă, să aveţi drum bun spre casă şi să nu uitaţi să aduceţi rugăciuni icoanei Maicii Domnului pe care aţi instalat-o aici », spunea preotul Gheorghe Danilov, care a dat citirii în slujba oficiată numelor celor 85 de oameni, care au jertfit şi care au muncit, inclusiv cca celor 25 de moldoveni împrăştiaţi prin lume, unii dintre care de baştină din Hârtop.
Procopii Baluţel, Dumitru Popas, Gheorghe Afanasii şi Aurel Bujor au fost cei patru bărbaţi care au săpat fântâna în anul 1974. Au săpat-o cu mânile, că nu aveau alte mecanisme. Mai întâi au căutat unde poate fi apa. I-au turnat inele din beton armat, iar ultimii doi metri i-au clădit din piatră, ca să poată sfârcurile să umple fântâna, dar şi pentru că apa în piatră se păstrează mai bine şi mai rece, decât în beton. Despre tinerii care au lucrat la reconstrucţie, Baluţel – seniorul spune că sunt specialişti buni. E vorba de Boris Bujor, Armen Antanisyan, Valentin Ciobanu, şi alţii, care au avut şi instrumente bune, şi priceperea necesară.
Armen Antanisyan, căsătorit de 10 ani cu o hârtopeanca, spune că e creştin şi conform datinii creştine din ţara sa, Armenia, a fost educat să nu scuipe în fântâna din care bea apă, dar, dimpotrivă, să o menţină în curăţenie, şi va transmite această învăţătură copiilor săi. Este constructor de meserie şi a acceptat cu bucurie să se implice în lucrările de restabilire a fântânii. Armen spune că deşi are acasă apeduct, apă de la fântână aduc în fiecare zi, pentru că le place mai mult să o bea. Devizul de cheltuieli pentru lucrări l-a făcut Boris Bujor, care e şi intendent la şcoala din Hârtopul Mic. Bărbatul ne spune că a lucrat cu cumătru-său Valentin Ciobanu şi cu Armen, că nu e nevoie să înveţi special cum se curăţă şi se repară o fântână, dar că deprinderea vine muncind. În plus, moldovanul dacă face o casă, capătă foarte multe deprinderi, în opinia lui Boris! Întrebat de ce mai e nevoie de o fântână în satul cu apeduct, Boris spune ferm că e nevoie de fântâni, pentru că mai iese omul afară din casă. «Dacă omul nu vine la fântână să ia apă, ca şi o casă, fântâna îmbătrâneşte şi se risipeşte», adaugă voluntarul.
Cu bucurie, hârtopenii au făcut coadă la căldarea cu apă rece, scoasă special ca s-o guste fiecare .
« E bună ! » – au exclamat pe rând, şi s-au aşezat să servească agapa frăţească, pregătită de gospodinele din mahală.
S. Cernov. Fotografii de autoare.
