
De 7 ani, în Republica Moldova este adoptată Legea privind avertizorii de integritate, care a creat cadrul legislativ ca angajații din sectorul public și privat să aibă posibilitatea de a raporta, în siguranță, corupția, abuzurile sau alte practici care pun în pericol interesul public. Deși legea a fost îmbunătățită ulterior, prin modificările din 2023, bilanțul celor șapte ani arată că numărul dezvăluirilor este redus, iar peste jumătate din sesizările depuse au fost respinse, scrie moldovacurata.md.
Specialiștii în drepturile omului și anticorupție explică această situație prin teama avertizorilor potențiali de a fi supuși represaliilor, lipsa încrederii în măsurile de protecție oferite de instituțiile statului, dar și interpretarea eronată a legii.
23 de sesizări în 7 ani. Peste jumătate din cazuri, respinse
Începând cu anul 2019, Centrul Național Anticorupție (CNA) a înregistrat 23 de cazuri de avertizări de integritate. Datele oferite de CNA arată că în urma examinării sesizărilor, 7 cazuri au fost transmise altor instituții competente pentru a fi analizate și soluționate conform atribuțiilor legale, în 15 situații nu au fost confirmate încălcări, iar un caz este în proces de examinare.
În aceeași perioadă, Oficiul Avocatului Poporului, instituția care asigură protecția avertizorilor de integritate, a fost sesizat de peste 35 de persoane care au solicitat acordarea măsurilor de protecție. O parte din solicitări au fost respinse, iar Avocatul Poporului, Ceslav Panico, a explicat că motivele țin de diverse impedimente de ordin legal sau instituțional.
„De-a lungul anilor, în procesul examinării cererilor prin care se solicită acordarea protecției, au fost identificate mai multe impedimente de ordin instituțional, legal sau interpretări eronate versus mandatul Avocatului Poporului pe segmentul Legii nr.165. Aceste circumstanțe, în ansamblu, nu permit instituției să intervină în toate cazurile când se înregistrează cereri de protecție. Prin urmare, multe cereri se resping, iar persoana percepe deciziile de încetare sau de respingere ca o eventuală lipsă de reacție a instituției”, spune Ceslav Panico într-un comentariu pentru Asociația Presei Independente (API).
Continuarea articolului citiți pe moldovacurata.md.