Deși legislația Republicii Moldova prevede mecanisme clare de protecție pentru avertizorii de integritate, realitatea din comunitățile locale rămâne plină de provocări. Participanți din mai multe raioane, implicați recent în ateliere dedicate integrității și eticii la nivel local, organizate de Transparency International-Moldova, spun că sesizarea neregulilor rareori este o opțiune reală din cauza fricii, a lipsei de încredere în instituții și a dimensiunii reduse a colectivelor. Oamenii recunosc importanța avertizorilor pentru o societate integră și susțin că schimbarea este posibilă dacă mecanismele de raportare vor fi aplicate corect, iar cultura integrității va fi consolidată la nivel de comunitate.
„Frica este mai puternică decât dorința de a face dreptate”
Liudmila Bagrii, consilieră raională în Ocnița, susține că, deși rolul avertizorilor de integritate este crucial pentru prevenirea abuzurilor, oamenii din comunitățile mici se tem să raporteze. „Rolul avertizorilor de integritate este esențial pentru o comunitate sănătoasă, pentru că doar prin sesizarea neregulilor putem preveni abuzurile și corupția. Totuși, în realitate, oamenii din localitățile noastre sunt rareori dispuși să raporteze astfel de cazuri. Frica este mai puternică decât dorința de a face dreptate. Oamenii se tem de consecințe, de pierderea locului de muncă, de presiuni din partea conducerii, chiar și de blamare, pentru că în colectivele mici toată lumea cunoaște pe toată lumea. Da, legea garantează protecția avertizorilor de integritate, dar percepția publică este că aceste garanții nu funcționează pe deplin, mai ales în instituțiile cu un număr redus de angajați, unde este ușor să fie identificată persoana care a făcut sesizarea. Și eu personal simt această nesiguranță. Legislația spune că avertizorii sunt protejați, dar în practică încrederea rămâne scăzută. În instituția noastră există mecanisme de raportare, inclusiv o platformă online unde pot fi depuse plângeri. Cu toate acestea, sunt puține cazuri raportate. De obicei, oamenii înaintează petiții despre probleme generale care îi deranjează, mai rar despre acte de corupție sau ilegalități propriu-zise. În general, cred că lipsa de încredere și frica de repercusiuni sunt principalele motive care îi opresc pe oameni să devină avertizori de integritate”, a declarat Liudmila Bagrii pentru Asociația Presei Independente (API).
Și Alexandru Reul, vicepreședintele raionului Dubăsari, evidențiază teama ca un obstacol major în raportarea neregulilor. „Dacă ne dorim cu adevărat să devenim o țară integră și apropiată de standardele europene, trebuie să încurajăm activ avertizorii de integritate și să sprijinim raportarea cazurilor de ilegalitate. Este nevoie de o schimbare de mentalitate, pentru că integritatea nu este doar un principiu abstract, ci un beneficiu real atât pentru angajați, cât și pentru viitorul comunității noastre. Totuși, într-o țară mică, unde oamenii se cunosc între ei, mai ales în mediul rural, apare teama de conflicte și tensiuni. Asta devine adesea un obstacol în calea raportării. Trebuie să învățăm treptat să depășim acest impediment și să respectăm legea, pentru că necunoașterea ei nu îl scutește pe nimeni de responsabilitate. Este esențial ca fiecare funcționar public să se informeze și să-și cunoască obligațiile. Suntem plătiți din bugetul Republicii Moldova și avem datoria să ne asumăm un comportament corect și transparent. În cadrul Consiliului există mecanisme de raportare a neregulilor, însă ele trebuie cunoscute și utilizate, altfel nu putem vorbi despre adevărata consolidare a integrității”, a spus Alexandru Reul.
Citește continuarea pe www.moldovacurata.md
