Faptul că tabăra de reformă pro-europeană a câștigat la aceste alegeri datorită votului diasporei în străinătate arată amploarea dificultăților cu care se confruntă țara – inclusiv probleme demografice și, în consecință, politice. Au fost regiuni pe teritoriul Moldovei unde peste 90 la sută oamenii au votat împotriva Uniunii Europene – a declarat Tomasz Kobzdej, diplomat polonez, ambasador al Republicii Polone în Moldova din 2022, într-o conversație cu Institutul de Întreprinderi din Varșovia în cadrul proiectului „Dla Moldawii – Pentru Moldova”.
-La 20 octombrie și 3 noiembrie anul acesta, în Moldova au avut loc alegeri prezidențiale odată cu referendumul european, care este situația politică actuală în această țară?
-Despre referendum și alegerile prezidențiale au fost scrise pe larg și cu încredere în mass-media poloneză, așa că să ne amintim pe scurt: o majoritate minimă cu o prezență la vot abia depășind jumătate dintre cei cu drept de vot au votat în favoarea apartenenței Republicii Moldova la Uniunea Europeană și includerea integrării europene ca obiectiv în constituția țării strategice (acest amendament a fost deja implementat oficial). În turul doi al alegerilor prezidențiale, actuala președinte Maia Sandu, care este liderul taberei reformiste din Moldova, l-a învins pe candidatul socialiștilor pro-ruși, Alexandr Stoianoglo.
Acest dublu plebiscit a fost supus unei ingerințe rusești foarte agresive și masive. Moscova a prezentat un întreg spectru de activități hibride legate de alegeri: o scară fără precedent de cumpărare de voturi, intimidarea alegătorilor, transportul organizat ilegal a susținătorilor favoritului rus la secțiile de votare, atacuri cibernetice asupra infrastructurii IT a sistemului electoral și sperieturi cu bombe la secţiile de votare. Apropo, este necesară o analiză aprofundată a acestor activități în capitalele tuturor țărilor europene, care sunt mai mult sau mai puțin expuse la interferențe externe în procesele democratice. Referendumul și alegerile au fost precedate și de o propagandă anti-occidentală și anti-UE foarte agresivă, inspirată și finanțată din exterior. Trebuie să ne amintim aceste condiții când ne uităm la rezultatele votului. Acest lucru nu schimbă faptul că societatea moldovenească este profund divizată. Faptul că tabăra de reformă pro-europeană a câștigat datorită votului diasporei în străinătate arată amploarea dificultăților cu care se confruntă țara – inclusiv probleme demografice și, în consecință, politice. Au fost regiuni pe teritoriul Moldovei unde peste 90 la sută oamenii au votat împotriva Uniunii Europene. Din perspectiva poloneză, însă, ar trebui să ne bucurăm că forțele care împing Moldova spre vest, care văd viitorul țării lor în consolidarea relațiilor cu parteneri precum Polonia, sunt încă la putere, iar constituția Republicii Moldova își asumă apartenența țării la structurile europene. Referendumul și alegerile au fost o bătălie foarte importantă în „războiul” geopolitic pentru Moldova. Acum, însă, liderii moldoveni trebuie să se pregătească pentru o bătălie și mai grea, care vor fi alegerile parlamentare din 2025. Lunile următoare vor fi o perioadă de remanieri pe scena politică menită să construiască o coaliție mai largă de forțe pro-europene. Recomand Moldova tuturor celor care sunt interesați nu doar de relațiile internaționale, ci și de mecanismele interne de putere. Va fi o perioadă foarte interesantă.
-Polonia sprijină Moldova de ani de zile, în această țară activează consilieri bilaterali polonezi, iar Fondul de Solidaritate PL este de asemenea foarte activ. Care este motivul pentru o astfel de mare activitate poloneză în Moldova? De ce Moldova este considerată una dintre cele mai importante țări din regiune din punctul de vedere al politicii externe poloneze?
-Moldova este de o importanță cheie pentru Polonia, precum și pentru comunitatea democratică europeană și globală, din două motive cheie. În primul rând, din motive geopolitice – preluarea controlului acestei țări de către forțele pro-ruse ar înrăutăți semnificativ situația de securitate din regiune în contextul războiului din Ucraina și ar crea un cap de pod pentru potențialele acțiuni distructive viitoare ale Moscovei în Europa, față de Balcani, dar și Polonia. Al doilea motiv este de natură axiologică și istoriozofică. Transformarea cu succes a Moldovei către democrație, respectul pentru drepturile omului și statul de drept și o economie de piață corectă și transparentă ar fi un mare succes pentru tabăra mondială a democrației. Ea și-ar arăta eficiența și atractivitatea capabilă să facă o descoperire pozitivă într-o țară pe care mulți oameni – inclusiv moldoveni – o consideră un caz aproape fără speranță de stagnare. În acest context, trebuie să se înțeleagă recunoașterea Moldovei ca țară prioritară pentru asistența poloneză pentru dezvoltare, contactele politice foarte intense în ultimii trei ani și sprijinul constant al experților polonezi. În Polonia, simțim o simpatie firească pentru moldoveni, dar mai presus de toate, succesul lor în transformarea socio-politică pro-occidentală și integrarea europeană este profund în interesul țării noastre.
-Cum arată politica externă a Poloniei față de Moldova și care sunt obiectivele acesteia? Care sunt cele mai importante aspecte în relațiile diplomatice dintre Polonia și Moldova? Care este istoria și importanța diplomației publice a Poloniei în Moldova?
-De la recâștigarea independenței în 1991, Moldova, ca țară de proximitate, având multe în comun cu Polonia în ceea ce privește experiența istoriei recente și moștenirea sistemului totalitar, și ca obiect al presiunii și chiar al agresiunii din partea Rusiei, a fost un element important al politicii externe poloneze. Acest interes și implicare a diplomației noastre a crescut dramatic după alegerile prezidențiale și parlamentare din toamna 2020 și vara 2021, în urma cărora tabăra de reformă pro-occidentală a preluat puterea deplină în țară. Nouă, diplomaților, ne place să măsurăm starea relațiilor după numărul și nivelul vizitelor și întâlnirilor bilaterale. O descriere și o scurtă discuție a tuturor întâlnirilor președinților și prim-miniștrilor, consultărilor ministeriale și parlamentare din ultimii ani ar umple o broșură mare. În luna septembrie a acestui an, Chișinăul a fost vizitat de Primul Ministru și apoi de Ministrul Afacerilor Externe al Poloniei. Toate aceste eforturi servesc la susținerea cursului pro-european în politica externă a Republicii Moldova și pentru a face ireversibile reformele politice și schimbările civilizaționale din partenerul nostru. În prezent, un fir domină politica externă și internă a Republicii Moldova: integrarea europeană și procesul de negocieri de aderare. Acest lucru se potrivește perfect cu prioritățile Poloniei, care va prelua în curând președinția UE, care sunt securitatea și extinderea Uniunii Europene. Prin urmare, sprijinul pentru Moldova a fost anunțat ca o sarcină diplomatică-cheie de către cele mai înalte autorități de stat ale Republicii Polone. Trebuie subliniat că implicarea Poloniei în Moldova nu este nouă. Polonia a făcut lobby constant de multă vreme pentru ca Republica Moldova să primească statutul de candidat la UE și apoi să deschidă negocieri. Grupul aliaților noștri în aceste eforturi nu a fost atât de numeros pe cât ar putea părea astăzi. Faptul că procesele formale de integrare au putut fi lansate se datorează în primul rând moldovenilor hotărâți, dar și marelui succes al diplomației poloneze. În acest moment, problemele europene și ale UE afectează toate celelalte aspecte ale relațiilor cu Moldova, inclusiv politica de securitate. Ele se traduc și în sarcini diplomatice foarte tradiționale. Construirea unei imagini pozitive a Poloniei în Moldova și înțelegerea rațiunii de stat poloneze au fost o parte indispensabilă a activității instituției noastre încă de la începutul existenței sale. Promovarea culturii poloneze, istoriei, științei, limbii, educației, sportului, turismului și economiei sunt un instrument foarte eficient în atingerea acestor obiective. Datorită diplomației publice poloneze, imaginea Poloniei și a polonezilor în societatea moldovenească este foarte pozitivă. Polonia este tratată ca o țară prietenoasă și de încredere. Credibil pentru că trei decenii de transformare a noastră (și am început-o ca o țară mai săracă decât Moldova) este un succes obiectiv.
-Pe lângă Fondul de Solidaritate PL, Ambasada Republicii Polone este, de asemenea, foarte activă în asistența pentru dezvoltare. Vă rugăm să ne spuneți despre activitățile dumneavoastră în cadrul „Polish Aid”.
-Aș dori să subliniez că „Polish Aid” în Moldova nu este un eveniment caritabil spontan, ci un program bine coordonat de Ministerul Afacerilor Externe, cu participarea activă a Ambasadei. Ajutorul pentru dezvoltare este un instrument foarte important de politică externă, de aceea trebuie oferit cu prudență și pricepere. Scopul ambasadei este, printre altele, de a se asigura că banii contribuabililor polonezi sunt cheltuiți în străinătate într-o manieră direcționată, care aduce beneficii specifice.
-Moldova a început recent negocierile de aderare la UE, dar mai este mult de parcurs până la aderarea la UE. Care sunt principalele provocări pentru Moldova în procesul de aderare la UE?
-Cea mai serioasă provocare rămâne consecvența și perseverența în continuarea schimbărilor inițiate astfel încât acestea să aducă rezultatele dorite pe termen lung. Autoritățile au lansat o reformă cuprinzătoare a sistemului de justiție, au consolidat instituțiile statului responsabile cu combaterea corupției, au adoptat un plan de deoligarhizare și au întreprins acțiuni decisive pentru reducerea unor patologii precum crima organizată, spălarea banilor și fluxurile financiare ilegale. În acest context, iese în prim plan necesitatea finalizării reformei sistemului de justiție. Transparența și independența sistemului judiciar necesită o atenție sporită din partea factorilor de decizie (aceștia sunt conștienți de acest lucru). Într-o perspectivă mai largă, consolidarea sistemului juridic și depășirea corupției ar trebui să fie o prioritate pentru autoritățile moldovenești în procesul de integrare în UE. O provocare la fel de importantă este necesitatea de a informa în mod fiabil societatea moldovenească despre beneficiile aderării la UE. Lipsa unui consens social larg în jurul ideii europene în Moldova, precum și lipsa cunoștințelor despre aceasta, pot afecta negativ ritmul schimbării, făcând perspectiva aderării puțin mai îndepărtată. Și toate acestea se întâmplă în contextul acțiunilor ostile ale Moscovei, dezvăluite de exemplu în timpul referendumului din octombrie și a alegerilor prezidențiale – aici ar trebui văzută cea mai mare amenințare.
-Problema Transnistriei încă nu este rezolvată, iar mișcările separatiste, probabil stimulate de Rusia, au început recent să crească în putere și în Găgăuzia. Nereglementarea situației interne poate fi un obstacol semnificativ în calea integrării europene a Moldovei?
-Într-adevăr, situația internă a acestei mici țări este complexă. Cu toate acestea, cred că procesul de integrare europeană poate acționa ca un catalizator al schimbării și poate depăși un anumit impas în procesul de soluționare a conflictului transnistrean. Observăm deja eforturile autorităților moldovenești pentru reintegrarea economică a ambelor maluri ale Nistrului. Trebuie subliniat puternic că Tiraspolul beneficiază de acorduri și tratate internaționale semnate de Chișinău, iar principala piață pentru întreprinderile transnistrene este UE (80%). În ciuda încercărilor constante ale Rusiei de interferență externă, moldovenii nu pot ignora beneficiile apropierii de Occident. Cu toate acestea, Rusia nu își va opri eforturile de a menține Moldova în sfera sa de influență, va continua să creeze diviziuni și să alimenteze sentimentele separatiste. Cu toate acestea, cred că încercările de interferență externă nu vor submina procesul de integrare europeană, care a luat o direcție ireversibilă. Un element important al acestui proces este o campanie de informare care ar trebui să conștientizeze moldovenii că UE înseamnă pace, prosperitate și respect pentru diversitate. A ajunge cu un astfel de mesaj este crucial, mai ales în relația cu locuitorii pro-ruși din Găgăuzia și Taraklia, care sunt deosebit de susceptibili la propaganda Kremlinului. Cea mai bună contra-propaganda este difuzarea adevărului despre ceea ce este UE (și ce nu este). Cu toate acestea, adevărul trebuie prezentat într-un mod care să fie înțeles pentru destinatar. În aceste activități, autoritățile moldovenești sunt și trebuie să fie sprijinite în continuare de partenerii UE. Președinția poloneză a UE va acorda diplomației poloneze un mandat special în acest domeniu. Pe lângă cooperarea politică, cooperarea economică este și un element important. Care sunt relațiile economice actuale dintre țările noastre? Reformele recente din țară facilitează investițiile poloneze? Înțeleg că nu mi se cer statistici – sunt ușor disponibile și arată bine – doar pentru un comentariu. Date precum valoarea comerțului sunt supuse anumitor fluctuații în fiecare an, dar relațiile noastre economice reciproce ar trebui evaluate pozitiv. Polonia este o piață importantă pentru exportul producției agricole moldovenești, iar companiile cu capital polonez sunt active pe piața locală. În magazinele locale poți găsi cu ușurință produse din Polonia, nu doar alimente. Apreciem și sprijinim eforturile de reformă ale autorităților moldovenești, inclusiv în sfera economică. O teză simplă, dar fundamentală poate fi prezentată aici: cu cât sistemul juridic și administrativ al Republicii Moldova se apropie mai mult de normele și standardele UE, cu atât va fi mai ușor să încurajăm companiile poloneze să realizeze noi investiții. Astăzi, este clar că mai sunt necesare o serie de schimbări. Ambasada a trebuit uneori să intervină pentru a proteja interesele investitorilor polonezi. Cu toate acestea, suntem optimiști cu privire la perspectivele de afaceri în Moldova. Așa îl prezentăm entităților economice private și de stat poloneze care privesc Moldova cu mare interes.
-În Polonia, încă se spune că Moldova este cea mai săracă țară din Europa. Vă rog să-mi spuneți cum s-a schimbat Moldova în ultimii ani, se pot observa astfel de schimbări în timpul misiunii dumneavoastră de ambasador?
-Faptul că Moldova este cea mai săracă țară din Europa, cu excepția Ucrainei devastate de război, nu este atât o afirmație persistentă, cât un adevăr obiectiv. Această sărăcie poate să nu fie vizibilă la prima vedere în capitală, plină de mașini și restaurante bune. Cu toate acestea, în provincii găsești locuri deprimante. Nu fără motiv am menționat elemente de locuit absolut de bază – precum accesul la apă potabilă, canalizare și iluminat – în legătură cu tema asistenței pentru dezvoltare. Am ajuns în Moldova în martie 2022, după alegerile fatidice prezidențiale și parlamentare care au adus la putere forțele reformiste și pro-europene, dar și imediat după izbucnirea unui război de amploare peste granița Republicii Moldova. Începutul misiunii mele a fost așadar nervos, deoarece preocupările legate de viitorul Moldovei erau de natură existențială. Astăzi este, fără îndoială, mai liniștit, deși avem senzația că lucrăm la un avanpost frontal, chiar dacă nu este un front de operațiuni militare convenționale. Ce se schimba? În sfera socială, avem de-a face cu un proces de migrație bidirecțională. Pe de o parte, există un exod foarte periculos din punct de vedere social, politic și economic al moldovenilor către țările vest-europene (rețineți că este obișnuit printre cetățenii moldoveni să aibă și cetățenia română). Pe de altă parte, observăm revenirea din emigrare a elitelor intelectuale și de afaceri care văd un viitor în Moldova și doresc să se implice în construirea unui stat modern, european, respectuos de lege. În sfera politică, cea mai vizibilă schimbare are loc în politica de securitate a Republicii Moldova. Când am venit la Chișinău (și, după cum spuneam, a fost începutul războiului din Ucraina), am auzit în fiecare zi „Republica Moldova este o țară neutră”. Astăzi, Moldova este conștientă că includerea „neutrității” în constituție este iluzorie, sau cel puțin o protecție incompletă. Strategia de securitate națională adoptată anul trecut este un document revoluționar. Identificarea Rusiei și a fenomenului corupției ca o amenințare directă la adresa securității naționale este o noutate care ilustrează cât de profunde au loc schimbări în mintea prietenilor noștri moldoveni și, în consecință, în sistemul lor de stat. Acesta este un moment cu adevărat istoric pentru Republica Moldova și este o mare onoare să reprezint Republica Moldova acolo. Urmăresc fotbalul moldovenesc cu mare interes și plăcere, în special activitățile echipei naționale a Moldovei. Cu oarecare regret, ca polonez, trebuie să spun că punctul de cotitură în fotbalul moldovenesc a fost în iunie 2023, când moldovenii de la Chișinău, în cadrul calificărilor la EURO, au învins cu cruzime „vulturii noștri” cu 3:2. Seara de după meci a fost sărbătoare națională în Moldova. De atunci, moldovenii joacă fără complexe, mai bine, mai eficient – au crezut în ei înșiși. Ce este la fel de important – fanii au crezut în ei! Cântecele și strigătele delicate de pe stadion au fost înlocuite cu urale puternice, colorate și coordonate. Nu vreau să spun că meciul de anul trecut a fost cel mai important proiect polonez de asistență pentru dezvoltare, vreau să confirm anecdotic că în Moldova au loc schimbări fundamentale. Fie ca acest exemplu fotbalistic să servească pentru a ilustra situația întregii țări.
Anna Śleszyńska
Director de comunicare, WEI
Publicația exprimă doar opiniile autorului și nu poate fi identificată cu poziția oficială a Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Polone.
