Prevederea se regăsește în proiectul de lege privind promovarea eticii profesionale și modernizarea sistemului de management al resurselor umane în administrația publică, aprobat de Parlament în lectura a doua, marți, 28 iulie 2026.

Prin modificarea mai multor acte normative, documentul urmărește modernizarea procesului de recrutare a funcționarilor publici, consolidarea principiilor de etică și conduită profesională, revizuirea regimului incompatibilităților și al restricțiilor postangajare, precum și întărirea mecanismelor de integritate și responsabilitate în serviciul public.

În prezent, rata de ocupare a funcțiilor publice este de aproximativ 49,5%. Potrivit autorilor proiectului, noul mecanism de recrutare semicentralizată va spori transparența procesului de angajare, va eficientiza selectarea candidaților și va facilita accesul la funcțiile publice pentru cetățeni, inclusiv pentru cei din statele membre ale Uniunii Europene. Sistemul propus presupune organizarea centralizată, de către Cancelaria de Stat, a etapei de testare generală, în timp ce interviul și selecția finală vor rămâne în responsabilitatea fiecărei autorități publice. Practici similare sunt deja aplicate în mai multe state europene, printre care România, Albania și țările baltice, iar autoritățile din Republica Moldova intenționează să piloteze noul sistem în perioada 2027-2028.

Un alt obiectiv al proiectului este consolidarea cadrului de integritate, etică și conduită profesională pentru persoanele cu funcții de demnitate publică și personalul din cabinetele acestora. În acest sens, sunt propuse criterii suplimentare de integritate pentru ocuparea funcțiilor, precum și mecanisme mai eficiente de monitorizare a respectării restricțiilor aplicabile după încetarea mandatului. Proiectul prevede și instituirea Comisiei naționale pentru etică și a Consiliului consultativ de etică, structuri care vor avea misiunea de a preveni abaterile de la normele de conduită, de a examina sesizările și de a formula recomandări. Încălcarea normelor de etică și conduită va fi sancționată.

Pentru lectura a doua, proiectul de lege a fost îmbunătățit ca urmare a amendamentelor deputaților. Printre propuneri se numără prevederile care extind restricțiile postangajare în scopul prevenirii conflictelor de interese. Astfel, persoanele care au exercitat funcții de demnitate publică, funcții în cabinetele demnitarilor sau funcții publice de conducere de nivel superior nu vor putea, timp de 18 luni de la încetarea mandatului sau a raporturilor de serviciu, să încheie direct sau indirect contracte comerciale cu autoritatea în care și-au exercitat funcția sau cu entitățile asupra cărora au avut atribuții de coordonare, supraveghere, control, reglementare sau de luare a deciziilor.

Inițiativa legislativă, elaborată de Cancelaria de Stat, în parteneriat cu Ministerul Justiției, Autoritatea Națională pentru Integritate și Centrul Național Anticorupție, urmărește alinierea legislației naționale la standardele Uniunii Europene. Proiectul este în concordanță cu Strategia de reformă a administrației publice pentru anii 2023-2030 și cu recomandările formulate de GRECO, organul anticorupție al Consiliului Europei, referitoare la etica și conduita profesională a persoanelor cu funcții de demnitate publică și a personalului din cabinetele acestora.

Nou mecanism de recrutare semicentralizată a funcționarilor publici