Comisiile locale situații excepționale din raionul Criuleni, cu participarea funcționarilor de la Ddirecția agricolă și SSE Criuleni, au examinat câmpurile și au stabilit că mazărea semănată de cu toamnă, pe alocuri, a înghețat definitiv, în cele câteva nopți din februarie în care temperatura nocturnă a scăzut sub - 17 grade. Au fost afectate și plantațiile de rapiță, or, stratul de zăpadă a fost insuficient sau a lipsit, ca să ofere plantulelor o protecție mai bună.

„Am întocmit actele necesare și cred că antreprenorii vor reînsămânța plantațiile de mazăre. Fermierii, din câte cunosc, nu fac aceste acte pentru a cere compensații, dar le fac pentru ca să legifereze pierderile juridic. Ei când raportează la serviciul fiscal, la statistiscă, scriu, ce culturi au semănat sau vor semăna, iar fiscul poate să le ceară să arate veniturile din culturile anunțate inițial. Aceste acte sunt și un temei juridic de a recultiva plantațiile deja semănate”, a explicat Vitalie Onișciuc, șeful Direcției ASF a CR Criuleni, necesitatea comisiilor care examinează pierderile. Onișciuc ne mai informează că fermierii înregistrează, de regulă, rezultate bune la mazărea de toamnă, de aceea o și aleg pentru cultivare, dar și pentru că e o cultură prețioasă premergătoare, care îmbogățește solul cu azot. Întrebat dacă agricultorii obișnuiesc să-și asigure riscurile, aflăm că „cam nici unul” și și-a asigurat plantațiile.

Vasile Cernavca prelucrează câmpuri în perimetrul satelor Jevreni, Răculești și Bălășești și afirmă că a semănat în toamna anului trecut 20 ha cu mazăre, după ce în unul dintre anii precedenți a încercat cu 3,5 ha și a avut un rezultat bun. Antreprenorul afirmă că plantele au înghețat mai tare pe mijlocul câmpului, pe când pe margini, care sunt flancate de livadă, e verde, datorită faptului că livada a reținut un strat mai bun de zăpadă, care a protejat cultura. Întrebat, dacă își asigură culturile, dl Vasile a spus că are și o asemenea experiență, doar că în anul trecut ar fi primit refuz de la compania de asigurări. Antreprenorul nu a calculat încă, care este suma prejudiciului și spune că, cel mai probabil, nu va solicita despăgubiri.

Mihail Cerguță, care administrează o societate agricolă înregistrată la Cimișeni, spune că a înghețat mazărea de toamnă pe care au semănat-o pe o suprafață de 42 ha.

„Am luat niște câmpuri pe care nu le-am gestionat noi până acum și am decis să facem corect rulajul culturilor. Noi deja am recultivat aceste câmpuri, cu mazăre de primăvară. Am calculat că prejudiciul este de 7-8 mii lei la hectar, care este munca, motorina și semințele. Nu am asigurat semănăturile, pentru că în R. Moldova există precedente, la nord, când fermierii au asigurat sfecla de zahăr, prin 2007, 2012, și nici până azi nu au primit despăgubiri, doar prin instanțe au umblat. Nu asigurăm, nu văd sensul. Dacă vom ieși la zero cu cheltuielile, eu socot că va fi bine”, a spus Cerguță.

Conform datelor furnizate de Vitalie Onișciuc, în total, în r. Criuleni, au fost afectate de înghețurile din februarie rapița pe o suprafață de 90 ha și mazăre de toamnă pe 102 ha. Deocamdată, prejudiciul total nu a fost calculat.

Sursa foto: Direcția agricultură CR Criuleni.

Gerul din februarie a afectat, pe alocuri, plantațiile de mazăre și rapiță