- Sunt mulți conaționali de ai noștri în această parte a Islandei?

- Datorită acestui proiect am aflat că în jurul nostru sunt și alți vorbitori de română, originari din R. Moldova și România, de care nici nu bănuiam. Totodată am descoperit ca în Estul Islandei sunt persoane originare din mai bine de 20 de țări din întreaga lume. Adică pentru o populație a zonei de mai puțin de 20 mii de oameni, aceste cifre sunt impresionante. A avea șansa să-mi reamintesc gustul mâncării gătite din zona noastră Est Europeană și a descoperi bucătării noi, cum ar fi America latină sau Asia, fac din acest eveniment o adevărată sărbătoare a sufletului și o conexiune cu oameni la fel ca noi. Totodată, este o oportunitate de a cunoaște și a face conexiune cu alte persoane islandeze și a ușura integrarea oamenilor de ambele părți, atât a stranierilor în cultura locală, cât și a islandezilor în culturile mapamondului. Pentru unii localnici evenimentul este poate o unică experiență gastronomică ce face la propriu înconjurul lumii prin cultură și gastronomie.

- I-ați servit cu izvar, pârjoale, compot, acum cu hrișcă. Promovați la greu și tradițiile noastre?

- În iarna anului trecut am încercat și versiunea de Crăciun, care a fost salutată atât de localnici, cât și de locuitorii Islandei de origine străină. Totul a început in 2023 când tata Andrei (muzicant profesionist), împreună cu mama, au venit în Islanda. Atunci a apărut o idee de a organiza o serată moldovenească: cu suită muzicală, mâncare tradițională și dans popular. A prins foarte bine la public, că au fost mai bine de 50 de oaspeți prezenți. De acolo ideea a prins amploare și Daria a luat inițiativa să continue prin a promova cultura stranierilor din Islanda, și anume în estul Islandei. Apropo, Estul Islandei este cea mai frumoasă și cea mai izolată parte a Islandei. Partea de conexiune multiculturală este un aspect ce necesită îmbunătățire în această zonă.

- Nu vă pare rău că ați trecut jurnalismul pe un plan secund?

- Faptul că am ales joburi în alte domenii a fost bun atât timp cât ne-am integrat și am învățat limba. Copiii erau mici și noi nu aveam pe nimeni din familie sau prieteni ca să stea cu ei. Job-ul în care activăm ne-a permis ca unul din noi sa poată fi cu copiii. În același timp, am fost cu ochii deschiși, ne-am făcut spațiu și am depus energie în noi proiecte. În special proiecte ce țin de domenii în care avem studii sau altele domenii noi și ambițioase. Unicul regret este că am fost prea timizi la început și, după părerea noastră, am ieșit cam târziu în față pentru a ne manifesta și a obține acel sentiment de realizare în societate.

- A fost grea integrarea?

- Locuim în Islanda din 2017. Băiatul s-a născut în Moldova și a venit cu noi când avea exact un an. Fetița a venit pe lume aici, în Islanda. Apropo, în întreagă maternitate eram la acel moment doar noi veniți la naștere...

Limba islandeza este în top 3 cele mai dificile limbi din lume. Am mers la cursuri de islandeză pentru stranieri și, desigur, lectura și vorbitul în fiecare zi au adus rezultate dorite. Mai avem încă mult de îmbunătățit, dar în fiecare zi e un mic pas înainte. De menționat că este foarte dificil pentru noi, cei ce venim din familia limbilor latine să învățăm islandeza. De altfel, islandeza este numită germanică veche din motiv că s-a conservat în timp, neavând influențe din partea altor grupe lingvistice. Am putea zice că în prezent, engleza este cea care are o influență mai sporită, fiind, neoficial, a doua limbă în stat.

- Nu vă lipsesc zarzavaturile moldovenești?

- Sunt multe produse importate, care asigură varietatea necesară. Aici cresc în aer liber cartofi, morcovi, sfeclă, ovăz, ciuperci, coacăze, căpșuni, zmeură, afine și alte tipuri de fructe sălbatice. Legumele (castraveți, roșii, ardei, alte verdețuri și salate) sunt crescute în sere ce sunt iluminate și încălzite 24/24 cu energie și căldură de la geotermale.

- Ce va surprins în această țară considerată rece?

- În țările din vestul Europei, în special aici în Islanda, orice persoană este importantă. Acest lucru e deprins și învățat încă de la grădiniță și clasele primare, unde copiii sunt ajutați să înțeleagă că ei sunt cineva și că părerea lor chiar contează. Îndeosebi aici în Islanda, învățarea are loc prin joc, mult sport și puține ori aproape deloc teme pentru acasă. Jocul de rol este de asemenea o modalitate des întâlnită pentru exerciții de empatie și creșterea stimei de sine. Suntem aici de mai bine de 9 ani și am observat un moment care ne-a întristat mai mult decât ne-a bucurat. Mă refer la faptul că în cultura moldovenească mai întâi trebuie să devii cineva ca să te simți o persoană importantă, în schimb aici ești o persoană importantă prin simplul fapt că ești. Un lucru ne este cert acum: că stima de sine este fundamentul unei stări de bine cu tine însuți.

- Și cu proverbialul „dor de casă” cum rămâne?

- Dorul de Moldova este și va fi. Mai mult ne orientam ce facem noi cu acest bagaj de emoții și cultură. Moldova este în fiecare din noi, dar suntem convinși ca, odată cu globalizarea, țara de origine este mai mult sau mai puțin importantă ca și țara în care decizi să te stabilești. A fi acasă ține de starea care o ai față de un loc sau o țară. Acel sentiment că aparții locului unde hotărăști să te stabilești. Rămâne oricum întrebarea, dacă într-o bună zi vom decide să revenim în Moldova. Proiecte avem multe și ambițioase și credem ca vom reuși să le punem în practică în viitorul apropiat. Avem chiar și proiecte turistice ce au ca scop creșterea turismului în Republica Moldova și promovarea țării noastre la nivelul societății islandeze.

Un cuplu de jurnaliști promovează gastronomia moldovenească în Islanda