În 2025, Republica Moldova a înregistrat date îngrijorătoare la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, fiind depuse 468 de plângeri, ceea ce reprezintă o creștere de aproape 29% față de anul precedent. În același timp, 419 cereri au fost declarate inadmisibile sau scoase de pe rol.

Datele plasează țara noastră în topul negativ al statelor membre ale Consiliului Europei, cu o rată de adresare la CtEDO de 4,6 ori mai mare decât media europeană. Aceste constatări aparțin Centrului de Resurse Juridice din Moldova, pe care organizația le-a făcut publice la 2 februarie, curent.

Experții din această organizația au constatat că „Moldova revine în topul negativ al statelor cu cele mai multe plângeri depuse la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, iar despăgubirile pentru încălcarea drpeturilor omului au depășit 23 mln de lei.”

Autorii Notei analitice „Republica Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului în anul 2025”, Carolina Bagrin și Ilie Chirtoacă, arată că, în 2025, numărul de plângeri depuse împotriva Republicii Moldova a revenit la cote îngrijorătoare, după scăderea semnificativă din 2024.

Țara noastră a fost pârâtă la CtEDO de 468 de ori în 2025, ceea ce reprezintă o creștere de 28,9%. Această cifră clasează Republica Moldova pe locul 4 din cele 46 de state membre ale Consiliului Europei, moldovenii adresându-se la CtEDO de 4,6 ori mai frecvent decât media europeană.

Cele mai încălcate drepturi de Republica Moldova, constatate în 2025, vizează dreptul la un proces echitabil (33 de violări), protecția proprietății (21 de violări) și dreptul la viață privată și de familie (7 violări). Majoritatea violărilor constatate în hotărârile din 2025, vizează încălcări comise la nivel național între anii 2009 și 2015.

„Numărul mare de cereri și rata ridicată a încălcărilor constatate indică faptul că cetățenii ajung să își facă dreptate abia la nivel european, nu în instanțele naționale. Cifrele arată că sistemul de justiție rămâne principala cauză a condamnărilor Republicii Moldova la CtEDO, exact spațiul în care ar trebui protejate drepturile omului”, a declarat Carolina Bagrin, directoarea Programului Drepturile Omului din cadrul CRJM.

În baza tuturor hotărârilor și deciziilor pronunțate până la sfârșitul anului trecut, Republica Moldova a fost obligată să plătească despăgubiri în valoare de 23 402 498 de euro. Din această sumă, aproape 421 000 de euro reprezintă despăgubirile stabilite în anul 2025, la care se adaugă 5 450 euro achitați în baza reglementărilor amiabile (până a ajunge în examinarea judecătorilor CtEDO) din anul precedent.

„Hotărârile CtEDO din 2025 scot la iveală vulnerabilități structurale persistente: eșecul protecției persoanelor vulnerabile, represaliile împotriva avertizorilor de integritate, afectarea reputației de către autorități și disfuncționalitatea remediilor interne. Aceste condamnări obligă Republica Moldova să treacă de la soluții formale la protecție efectivă a drepturilor omului”, a subliniat Ilie Chirtoacă, președintele CRJM.

La nivel european, CtEDO a înregistrat, în 2025, un număr total de 31 800 de cereri, cele mai multe dintre acestea vizând Turcia (6 743 de cereri), Polonia (3 303 cereri), Italia (2 421 de cereri), Ucraina (2 299 de cereri) și România (1 962 de cereri).

Cu 468 de cereri îndreptate împotriva sa, Republica Moldova se clasează pe locul 18 din cele 46 de state membre ale Consiliului Europei.

De cealaltă parte, la 31 decembrie 2025, CtEDO avea „în așteptare” 53 550 de cereri, cu 11% mai puține decât în anul precedent. Dintre acestea, mai mult de jumătate vizează Turcia, Federația Rusă și Ucraina. La acest capitol, Republica Moldova se clasează pe locul 9, cu 1 141 de cereri aflate în examinare, majoritatea cererilor având șanse mari de succes.

Nota analitică ce vizează jurisprudența Republicii Moldova la CtEDO în 2025 este disponibilă integral pe site-ul Centrului de Resurse Juridice din Moldova, la linkul dat: Nota analitică

Republica Moldova, reclamată la CtEDO, în 2025, în 468 de plângeri