Din 16 decembrie 2023, conţinutul de acizi graşi trans, alţii decât acizii graşi trans prezenţi în mod natural în grăsimea de origine animală, din alimentele destinate consumatorului final şi din alimentele destinate vânzării cu amănuntul, nu trebuie depășească 2 g la 100 g de grăsime. Scopul acestor prevederi este asigurare unui înalt nivel de protecție a sănătății consumatorilor. Aceste limite sunt aplicabile atât produselor autohtone, cât și celor de import.
Încalcărea acestei prevederi a fost motivul reținerii și interzicerii comercializării de către Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) a unui lot de 495 kg biscuiți de import, pe data 17 decembrie 2025.
Urmare a controalelor oficiale, efectuate de către inspectorii ANSA, a fost depistat un conținut de acizi gași trans (trans izomer a acizilor nesaturați, alții decât acizii grași trans care se găsesc în mod natural, g/100g de grăsime), care depășește nivelul maxim stabilit (2g/100g de grăsime), rezultatul obținut fiind de 24,18g/100g de grăsime.
ANSA amintește că responsabilitatea privind siguranța alimentelor le aparține exclusiv operatorilor din domeniul alimentar. Aceștia sunt obligați să pună în aplicare un program de autocontrol, bazat pe încercări de laborator, pentru a asigura conformitatea produselor alimentare introduse pe piaţă.
De ce sunt periculoase grăsimile trans?
Spre deosebire de alte grăsimi, acestea nu aduc niciun beneficiu organismului și au efecte negative cumulative. Se regăsesc cel mai mult în:
1. Produse de patiserie și cofetărie . Acestea sunt bogate în grăsimi trans, deoarece producătorii folosesc adesea margarină industrială sau grăsimi vegetale hidrogenate/ parțial hidrogenate pentru a obține o textură fragedă și o durată de valabilitate mare:
– Aluaturi congelate: foi de plăcintă, aluat de pizza, foietaje.
– Produse de panificație și cofetărie: biscuiți, napolitane, gogoși, brioșe, prăjituri ambalate și torturi cu cremă sau croissante (mai ales cele din comerț/congelate).
2. Fast-food și prăjeli comerciale. Uleiurile folosite în friteuzele restaurantelor de tip fast-food sunt adesea amestecuri care pot conține grăsimi trans, deoarece acestea rezistă la reîncălziri repetate fără a se degrada la fel de repede ca uleiurile naturale:
– Cartofi prăjiți (mai ales cei congelați și apoi prăjiți);
– Pui pane, aripioare și nuggets;
– Pește pane sau alte produse tip “finger food”.
3. Gustări ambalate (Snacks). Multe dintre gustările procesate folosesc grăsimi hidrogenate, pentru a preveni râncezirea și pentru a păstra produsul crocant:
– Popcorn pentru microunde: Unele arome (unt, caramel) pot conține cantități mari;
– Chipsuri și pufuleți;
– Biscuiți sărați (crackers).
4. Produse de tartinat și substituienți ai produselor lactate:
– Margarină solidă, conține de obicei mai multe grăsimi trans decât margarina tartinabilă la cutie;
– Pudrele sau lichidele non-lactate folosite în cafea conțin adesea uleiuri parțial hidrogenate care pot conține acizi grași trans.
