Elena Levința, consultantă în Direcția managementul funcției publice din cadrul Cancelariei de Stat, și Corina Ajder, consilieră în cabinetul Prim-Ministrului, însoțite de alte două colege, au fost astăzi la Criuleni pentru a afla părerea primarilor, consilierilor locali și raionali, funcționarilor publici despre ce aspecte trebuie luate în calcul pentru ca reforma administrației publice să răspundă așteptărilor acestora și, se presupune, a tuturor locuitorilor.
Din start, Elena Levința a precizat că nu este vorba de reforma teritorială, întrucât nu este vorba de schimbare de hotare.
Cele două funcționare le-au comunicat celor adunați în sala de ședințe a consiliului raional Criuleni, că unul dintre raționamentele reformei ar fi datele ultimului recensământ al populației, care arată un declin demografic cu cel puțin 25% în ultimii 10 ani (2014-2024), chiar dacă mulți primarii contestă rezultatul recensământului și nu sunt de acord cu datele BNS.
Elena Levința a accentuat că rezultatul așteptat al reformei sunt „primăriile puternice”, exact cum spune și “șeful” reformei, Alexei Buzu, dar că la etapa aceasta se fac doar consultări a opiniilor persoanelor interesate, fără a fi pus în discuție un concept deja elaborat al reformei.
Corina Ajder a avertizat că schimbarea ce urmează nu e una mică, că nu mai pot fi neglijate rezultatele recensământului din 2024, dar a dat asigurări că primarii aflați acum în funcție își vor duce mandatele până la capăt. În ce privește alți angajați din primăriile care se vor amalgama benevol, pe exemplul celor deja amalgamate, toți își vor găsi de lucru în structura noii administrații.
Oaspeții de la Cancelaria de Stat au informat publicul din sală că nu mai este timp prea mult pentru a decide asupra amalgamării voluntare, că dacă primăriile nu se vor comasa benevol, va urma neapărat amalgamarea normativă și că în așa caz noile UAT vor rata stimulentele financiare care le sunt propuse, conform HG nr. 925, și anume câte 100 de mii de lei per localitate participantă pentru susținerea procesului de amalgamare, câte 12 mln lei pentru infrastructură (căi de acces, drumuri, apeducte, alte facilități), câte 2 mln lei pe an până în 2030 pentru susținerea bugetului noii entități formate.
Corina Ajder: „Cu cât mai repede, cu atît mai bine”
Amalgamarea normativă este inevitabilă, spunea Corina Ajder, și că momentul deciziilor este „acum”, ca procesul să aibă încă loc benevol. Primăriile au de parcurs trei etape: etapa de inițiere, care înseamnă discuții între primari care văd oportun amalgamarea, proces care ar fi trebuit să se întâmple „ieri”, consultările publice cu populația din localitățile care-și propun „unirea”, și adoptarea în consiliile locale a deciziilor de amalgamare, pentru care vor trebui să voteze cel puțin ⅔ din consilierii locali. Etapa a treia trebuie să aibă loc până la finele lunii iulie. Legea despre noua administrație publică trebuie să fie adoptată în parlament până în octombrie. Deja alegerile locale din 2027 urmează să aibă loc în UAT amalgamate.
Mai mulți primari (au participat cel puțin 14 din 25) și-au exprimat temerile și chiar nemulțumirile legate de faptul că guvernarea n-a venit să discute concret pe un concept deja definit, care putea fi îmbunătățit pe parcursul consultărilor. La întrebarea ce se va întâmpla cu consiliile raionale, Elena Levința a răspuns evaziv prin „nu putem vorbi la această etapă”, a făcut apel către primari să-și expună orice îngrijorare, care să fie notată și luată în calcul la elaborarea conceptului reformei administrative. A explicat, însă, președintele raionului, Alexandru Cartîn, că o schimbare va fi inevitabil, că așa au fost informați, că vor fi poate 10 „super-raioane” sau municipii, dar până când nu se știe.
Populația UAT amalgamate trebuie să fie minimum 3 000 de locuitori
La discuții a participat și deputatul Valeriu Carțîn, ex-primar de Mașcăuți, care a spus ce-și dorește pentru satul său, și anume o amalgamare cu primăria Trebujeni, r. Orhei, și cu primăriile Jevreni și Răculești din r. Criuleni, ceea ce ar rezulta cu o primărie de cel puțin 6 mii de locuitori. Deputatul a „dat din casă” și un secret, cu trimitere la MIDR: apelul 3 la „Satul European” va fi anunțat toamna și că accesul la finanțări îl vor avea prioritar primăriile amalgamate până atunci. Atât Valeriu Carțîn, cât și primara de la Măgdăcești, Liuba Cojocaru, au pledat pentru amalgamare și pentru ca noile primării să aibă cel puțin 6 mii de locuitori sau chiar nu mai puțin de 10 mii, și asta pentru că fondurile europene vor fi mai accesibile primăriilor care fac dovada că impactul finanțării solicitate pentru proiecte se răsfrânge asupra unui număr mai mare de locuitori. Liuba Cojocaru a făcut apel către colegi să nu le fie frică de schimbare, deși a presupus că vor urma patru ani extrem de dificili. Cât privește primăria pe care o conduce, Cojocaru a spus că și-ar dori o amalgamare cu primăriile Drăsliceni, Pașcani și chiar Micăuți din r. Strășeni, doar că colegii vecini ezită să discute la acest subiect și cel mai probabil îi va ajunge „unirea” normativă.
Un alt primar a spus că nu este de acord cu termenul lăsat pentru consultări, prea scurt în opinia sa, că ar fi bine să se cunoască și „pasul doi” ce va urma, și să se ia în calcul capacitatea fiscală a noilor primării. Dumnealui a atenționat că trebuia să se facă așa încât impozitul pe venitul persoanelor fizice să revină localităților unde salariații își au viza de reședință, invocând exemplul satului său din care numeroși locuitori lucrează la Chișinău, au salarii bune, dar la bugetul local contribuie doar cei angajați în școala și grădinița din sat. La ultima observație, primarul a primit asigurări de la deputat că cel puțin 50% din impozitul pe venitul persoanelor fizice ar putea rămâne în localitățile de reședință ale acestora, fapt ce se discută pentru o eventuală modificare a legislației.
Temerea altui primar a fost că se vor investi bani numai în localitățile de reședință, invocând timpuri când unele din actualele primării făceau parte din colhozuri și în satele mai mici, unde nu era „selsovet”, bani nu ajungeau nici de școli, nici de drumuri.
Consiliera raională Maria Loghin a presupus că poate reforma ar fi trebui să înceapă de la administrația centrală, prin a se micșora numărul de ministere, a se elimina funcțiile de reprezentanți ai guvernului în raioane, și că noile administrații vor trebui să întrețină și clădirile fostelor primării, în care să rămână CUPS-urile sau viceprimarii, dacă va fi cazul, și atunci nu se vor economisi resurse, dar dimpotrivă.
În discuții a fost invocat și exemplul Estoniei, care, la fel, a făcut reforma administrativă în etapa de preaderare la UE, micșorându-se de 5 ori numărul de primării.
La final, funcționarele, după ce au concluzionat, la discuția de la Criuleni, că „cale întoarsă nu există”, au plecat în r. Dubăsari, cu același exercițiu. În aceste două raioane, până în prezent, nu s-au format clustere de amalgamare. În r. Anenii Noi sunt deja două: au început procesul de „unire” voluntară primăriile Geamăna, Zolotievca și Ochiul Roș și primăriile Roșcani, Calfa și Telița.
Primele comune amalgamate din r. Moldova, în care au avut loc deja alegeri locale noi, sunt primăria Leova, care s-a coagulat cu satele Sîrma, Tochile-Răducani și Sărata-Răzeși, și comuna Călinești din raionul Fălești care a inclus comuna Chetriș și satul Hâncești din același raion.
Conform ultimelor date disponibile pe site-ul amalgamare.gov.md, în proces de amalgamare, la finele anului 2025, se aflau cel puțin 68 de grupuri de localități.
S. Cernov
*****
Pe canalul nostru de Telegram Est-Curier, vă oferim atât imagini relevante, cât și știri de actualitate din raioanele Criuleni-Dubăsari și din întreaga țară. Devino corespondent Est-Curier! În cazul în care ai imagini care ar putea deveni subiecte de știri, te încurajăm să ni le trimiți pe Viber sau Telegram la numărul 069789896.
