Conferinţa pedagogică din acest an în r. Criuleni a avut genericul „Pedagogul – agent al schimbării”.
Forul pedagogic a început cu o oră întârziere – cică era aşteptată Ministra Educaţiei. În lipsa acesteia, Vladimir Soltanici a deschis lucrările conferinţei, iar salutul a fost din partea administraţiei raionului. Preşedintele Ion Ţurcan a promis că va avea răbdare să asculte şi să se documenteze referitor la toate problemele pe care le vor semnala pedagogii. Pedagogii, însă, au fost îndemnaţi de către V. Soltanici să nu vorbească despre probleme, că „nu le-ar ajunge nici trei zile”, dar să vorbească despre practicile pozitive, care le-au reuşit şi pe care ar vrea să le cunoască şi colegii. După raportul de bază al şefului, despre care a spus că poate fi consultat pe pagina web a direcţiei, cu o analiză amplă a domeniului pe ultimii 4 ani, la microfon a fost invitată Natalia Cristea, directoarea gimn. „Regele Mihai I” din Cimişeni. Practica pozitivă a acestui gimnaziu a constat în aplicarea nomenclatorului tip şi a metodologiei de organizare a documentaţiei şcolare, ceea ce le permite să repartizeze mai eficient norma didactică, timpul de lucru, etc. Sistematizând documentaţia, cadrele didactice au obţinut o organizare mai eficientă a muncii, a spus Cristea. Viorica Stăvilă, directoarea liceului „M. Stratulat” din Boşcana, a făcut o analiză amplă a rezultatelor discipolilor instituţiei la BAC, despre care a spus că ”au fost modeste”.
„Rezultatul de la BAC din acest an m-a făcut vedetă!”, a spus ea cu ironie, referindu-se la mai mulţi factori care, în opinia sa, ar influenţa reuşita/nereuşita şcolară. Îşi asumă toate criticile, a spus Viorica Stăvilă, dar în acelaşi timp crede că responsabilitatea pentru reuşită aparţine nu doar directorului, dar în egală măsură şi cadrelor didactice, şi părinţilor şi, mai cu seamă, elevilor, care trebuie să vină la liceu cu un obiectiv bine definit, nu doar ca „să mai stea acasă, cu părinţii, vreo trei ani”. Lidia Tentiuc s-a referit la modelele planurilor – cadru aplicate în şcoli, la cerinţele elevilor în contextul programelor de studii şi la posibilităţile şcolilor de a le oferi răspuns la aceste cerinţe. Directoarea Liceului din Măgdăceşti constata că „elevii vor lecţii netradiţionale, lecţii „altfel”, altfel de profesori, şi ar trebuie să trăim cu rezultatele elevilor, nu cu ale noastre, ale profesorilor”. Colega sa, Ana Savciuc, i-a îndemnat pe profesori să nu le fie frică de schimbări, și a relatat cum au acceptat profesorii de la Mășgăcești ”Clasa Viitorului” și ce beneficii le-a adus proiectul. Eugenia Anghelici, directoarea gimn. Hârtopul Mic a făcut o amplă prezentare a activităţii consiliului elevilor din şcoală şi a acţiunilor civice şi de voluntariat pe care le organizează, menţionând că acestea au scopul de a forma la elevi o conduită şi un model de viaţă, care să-i ajute să aibă opinie, responsabilitate, să accepte parteneriate şi să facă mai mult decât prevede curricula. Şi ceilalţi vorbitori au prezentat proiecte de succes, practici de participare la simpozioane şcolare internaţionale, la concursuri etc.
Mulţi vorbitori au recunoscut că au pregătit discursuri pentru urechile ministrului. Una dintre teme a fost motivaţia tinerilor de a veni în profesia de pedagog. „Vrem suflu tânăr în şcoli” , spunea Rodica Cotruţă, directoare adjunctă în LT „B. Dânga”, din Criuleni, care a mai spus că nu a avut mare efect campania de promovare „Vreau să fiu pedagog!”, şi că ministerul ar trebui să caute alte soluţii pentru a reabilita profesia şi a o face competitivă pe piaţa muncii. Profitând de prezenţa la conferinţă a Nadejdei Lavric, una dintre liderele sindicale ale pedagogilor, câţiva participanţi au transmis bileţele cu întrebări doamnei, pe care dânsa s-a oferit să le transmită dlui Ghenadie Donos, preşedintele federaţiei sindicatelor din învţământ, referitoare la salarizare, şarje didactice şi altele.
S. Cernov
