Emoţiile începutului noului an şcolar sunt depăşite deja de grijile cotidiene ale pedagogilor şi elevilor din instituţiile de învăţământ preuniversitar din raionul Criuleni. Desi preocupările diferă de la sat la sat, comun rămâne deficitul de elevi şi de cadre didactice. Conform statisticii Direcţiei raionale educație, de la cca 14 mii de elevi în 2003 am ajuns în 2019 cu 7325, dar refluxul continuă, datorită migraţiei şi diminuării natalităţii. Nici colectivele pedagogice nu cresc numeric. Deficitul de 28 profesori din acest an n-a fost completat. Din cei patru absolvenţi ai Universităţii pedagogice repartizaţi în raionul Criuleni, la destinaţie n-a ajuns nici unul. Mai norocoşi sunt râscovenii că au un tânăr specialist de informatică şi matematică originar din localitate, care a preferat să revină la baştină.
Vladimir Soltanici, şeful direcţiei Educaţie Criuleni, spune că pilonii procesului de învăţământ rămân cadrele didactice cu experienţă multidecenală, care ar trebui să se bucure de odihna binemeritată, şi cumuliştii. Tinerii, nu se lasă ademeniţi de facilităţile promise de stat, gen achitarea gazdei, lemnelor, posibilitatea de a câştiga mai mult în primii trei ani de carieră. Aceştia ori nu vin deloc, ori lucrează trei ani şi părăsesc domeniul, sunt cazuri că preferă să restituie alocaţia şi să plece din şcoală. Motivele-s diferite, la suprafaţă fiind incertitudinea pentru următorii ani când trebuie să se mulţumească doar cu salariul tarifar ca să facă faţă cheltuielor existenţiale, căci în aceşti trei ani se mai crează familii, se nasc copii şi costurile cresc. Majorarea alocaţiei pentru tinerii specialişti sună frumos, dar nu are efectul scontat, pentru că e de scurtă durată, nu asigură stabilitatea şi bunăstarea beneficiarului în timp, iar după trei ani acesta devine mai dezavantajat.
Vladimir Soltanici, solicitat de “E.C.”, spunea despre tendinţa de majorare a normativelor per elev ponderat de la 10793 în 2018, la 11354 în 2019, 11963 în 2020 şi 12714 în 2021. La fel şi normativele preconizate pentru instituţii: de la 493 mii lei în 2018 au crescut la 522,401 mii în 2019 şi în următorii ani se vor mări cu câte 30 mii lei. Aceste normative au fost elaborate în 2018 şi au fost acceptate de Ministerul Finanţelor, se vor regăsi în Legea bugetului pentru anii respectivi. La Izbişte, bunăoară bugetul instituţiei este afişat spre văzul tuturor, doar că, la fel ca şi în celelalte 31 instituţii de învăţământ din raion, de altfel ca şi în toată ţara, în anul curent este subminat de Legea nr. 270, adoptată fără finanţare suplimentară, care le direcţionează mai toţi banii la achitarea salariilor. Se speră că Legea bugetului pentru 2020 va restabili echilibrul.
Gestionarea finanţelor ce urmează elevul e de competenţa managerilor instituţiilor de învăţământ, care declarativ au deplină autonomie financiară, dar în realitate sunt ţinuţi în strună de guvernanţi pentru că deficit de învăţători este, iar de lipsa pretendenţilor la funcţia de director ţara nu duce lipsă. Din acest motiv, dacă în Uniunea Europeană adolescenţii pot cunoaşte aleatoriu numele primarului, guvernatorului, datorită vreo unui punct mai impresionant din programului electoral al acestuia, dar să nu-l ştie la faţă, la noi aleşilor, cărora li s-a încredinţat gestionarea banilor ce se scot din buzunarul cetăţenilor sub formă de impozite, taxe şi contribuţii, li se mulţumeşte cu orice ocazie, nemaivorbind de careurile solemne de la începutul şi sfârşitul anului academic. De parcă aceştia renunţă la transport de serviciu, prime în favoarea iluminării mai calitative a unor săli de studii, bunăoară. Nici reparaţii în birouri în timpul concediului şi din salariul personal nu fac, pentru că sunt funcţionari de stat. E corect, după cum e just ca statul, reprezentat de ei, să asigure necondiţionat de loialitate, locuri de muncă, condiţii de instruire adecvate, egale pentru toţi cetăţenii, garantând şi o competitivitate sănătoasă. Apropo de competitivitate. Se întreabă cineva dacă cunoştinţele obţinute întro şcoală cu 35 copii sau chiar 90 de diferite vârste le vor fi de folos în confruntarea cu semenii lor care fac studii întro şcoală bine dotată, cu profesori pe domenii, nu universali? În raionul Criuleni la moment avem şase asemenea instituţii. Mijloace pentru transportarea lor la o şcoală mai bună sunt, doar că voinţa politică oscilează pe unda populismului.
E. Chiriac
foto simbol
