Conform contractului din 21.11.2016, încheiat cu Primăria Criuleni, Societatea pe Acţiuni „Feraru-S” a început construcţia sistemului de apeduct şi canalizare pe un sector al oraşului Criuleni. La sfârşitul lunii noiembrie 2017, scrie contractul, lucrările trebuiau să fie deja terminate, drumurile restabilite, însă, locuitorii constată, că serviciul nou nu le este încă accesibil, iar drumurile rămân în continuare deteriorate. Pe strada Puşchin solicităm părerea Anastasiei Tulbur, despre necesitatea proiectului şi mai întrebăm, ce ştie despre termenii când va fi acesta finalizat:
– Încă nu ne-am conectat la noile sisteme, din câte am înţeles, pe aici canalizarea încă nu a trecut, doar apeductul a fost montat. Nouă ne-au spus că trebuie să săpăm ca să ne schimbe ţeava de apă, dar de conectat o să ne conectăm toţi odată. Fiecare a săpat independent fântânile pentru contoare, la noi a săpat fratele. De nevoie, e nevoie de canalizare, numai dacă va fi dusă la bun sfârşit, dar avem puţină nădejde. În general, nu prea am fost informaţi (despre proiect), aflam de la vecini, ce se întâmplă. Cei care lucrau au spus că sunt de la Chişinău, şi nu răspund de altceva. Cred că măcar nişte pliante era bine să ne fi pus în poartă, pentru informare. Pe lângă casa noastră lucrările au fost făcute în decembrie anul trecut, de atunci, dacă plouă, se face glod mare. Muncitorii au spus, că după ce termină canalizarea, o să ne aranjeze drumurile la loc. Nici nu ştiu dacă o să refacă drumul. Dacă va începe în tot oraşul şi nu-l vor termina, va fi dezastru.
Vecina sa, Mariana, completează: „Nu ne informează nimeni. E cel mai uşor să spună că e lipsă de bani, altceva nu se argumentează”.
„Opinia mea este, că dacă au început, ar trebui să şi termine lucrările. Planurile au fost bune, şi ar fi bine, dacă totul se va construi până la capăt. Cunoaştem că este o iniţiativă a primăriei, că finanţarea s-a promis să fie de la minister, chiar am semnat şi o declaraţie că suntem de acord să înceapă lucrările, dar nu ştim, când vom beneficia de construcţia nouă”, a spus Ala, o altă locatară a străzii Puşchin.
Pe strada Florilor e aceeaşi poveste – oamenii au aşteptat serviciul, dar au rămas decepţionaţi. Eliza Goreacioc, locuitoare de aici, a spus că este indignată de situaţie, or, autorităţile au promis că timp de un an proiectul va fi gata. „E dezastru pe strada noastră, mai ales când plouă. Noi am avut cea mai frumoasă stradă, mereu am ţinut-o în ordine, am sădit flori, am reparat şi trotuarele din contul nostru, totul ca să fie frumos şi comod pentru trecători. Nici nu am avut nevoie de canalizare. Pe de altă parte, am fost informaţi, că haznalele pe care le avem nu sunt construite conform normelor, că ele trebuie să fie betonate, dar de ce nu ne-au spus asta de la bun început, că noi am fi făcut, că noi respectăm legile?! În ce priveşte proiectul, tot ce a depins de noi, am făcut”. Vecina sa, Galina Istrati, la fel, susţine că s-a implicat cu muncă şi forţele fizice ale fiului său, pentru a se conecta la apeduct. Femeia recunoaşte, că ţevile vechi sunt ruginite, fapt ce reduce din calitatea apei, şi este nevoie să se facă ceva. În ce priveşte canalizarea, spune că are haznaua pe care o foloseşte de când şi-a construit casa, din anii 90, periodic comandă maşina şi o curăţă, iar ca să se conecteze la reţeaua urbană, va trebui să facă reconstrucţii în casă şi curte, şi asta ar costa-o bani şi resurse. „Când au săpat prima dată muncitorii, tot atunci trebuia şi noi să săpăm de la şanţ până în grădină şi să ne conectăm la ţeavă, dar ei au făcut altfel: au astupat, şi noi am fost nevoiţi să mai săpăm odată drumul, ca să ne conectăm” – remarcă femeia o greşeală, în opinia sa. Cât despre drumuri, mai ales când plouă, devine foarte problematică deplasarea, iar un cărucior pentru copii cu atât mai mult nu îl pot folosi, spun femeile, susţinute şi de vecina lor, Eudochia. Iulian Arapu, care locuieşte pe strada Trandafirilor, ne-a spus că atât el, cât şi vecinii dumisale sunt nemulţumit de starea de lucruri, mai ales de starea proastră a drumurilor, care practic, este unica obiecţie. Strada pe care locuieşte a fost pavată cu prundiş ceva ani în urmă cu resursele locatarilor, ne spune bărbatul. Dumnealui susţine că proiectul este necesar, dar deocamdată nu se declară mulţumit: „odată ce scopul acestuia a fost să avem apă şi canalizare, dar nu avem nici una, nici alta”. Iulian Arapu şi-a mai exprimat nedumerirea, de ce nu sunt conectaţi locuitorii la apeductul nou, dacă acesta este deja gata.
Antreprenorul: „Am făcut lucrări din contul nostru, dar aşteptăm să fim plătiţi”.
Vasile Lozovanu, administratorul societăţii “Feraru-S”, solicitat de „Est-Curier” să ne spună de ce nu a dus lucrările la bun sfârşit, ne-a explicat că lucrările nu pot fi terminate, pentru că întreprinderea nu şi-a primit banii pentru partea pe care a executat-o până acum. Din lipsă de bani, nu pot fi achitaţi muncitorii, de aceea îndeplinirea contractului, în valoare de 5 mln 149 mii lei, a fost sistată. Tatiana Covtun, şefa sectorului de producere a întreprinderii, ne-a comunicat că antreprenorului i-au fost achitate 1 mln 583 mii lei. Ulterior întreprinderea s-a angajat să execute lucrări pe lungimea de 4 km, că au mai rămas să fie executate 440 de m de canalizare şi 240 de metri de apeduct. Conform contractului, firma va fi obligată să restabilească asfaltul, pe străzile unde acesta era până la săpături, pe o suprafaţă de 1770 m pătraţi, şi să restabilească cca 2000 metri pătraţi de drum acoperit cu prundiş, adică, să lase drumurile în starea în care erau până la începerea lucrărilor. Lucrările, care conform contractului, urmau să fie terminate luna viitoare, nu pot continua, pentru că Fondul Ecologic Naţional nu şi-a îndeplinit obligaţiile de finanţare, a adăugat Covtun. Specialista a mai spus, că antreprenorul a îndeplinit lucrările în avans atâta timp, cât a avut materialele necesare, adică ţevi, dar asfalt şi prundiş firma trebuie să procure de la alţi producători, ceea ce nu poate fi făcut în lipsa surselor financiare promise de fondul guvernamental.
Primarul Dumitru Simon: Reformarea Guvernului face nefuncţional Fondul Ecologic
Întrebat la ce etapă sunt lucrările la apeduct şi ce probleme intervin, că nu poate fi finalizată construcţia, primarul Dumitru Simon a spus: „Prima tranşă de 1 mln de lei noi am finalizat-o până la 31 decembrie 2016. Antreprenorul şi-a exprimat intenţia de a lucra mai departe, din sursele proprii, dar eu i-am prevenit, că nu pot garanta plata. Lucrările făcute ulterior costă aproximativ 1 mln 800 mii. Primăria Criuleni a plătit contribuţia integral şi înainte de termen – 460 de mii de lei, pentru că am vrut să meargă lucrurile repede, dar din Fondul Ecologic – zero. Antreprenorii şi-au strâns tehnica şi au plecat, cu înţelegerea că îndată ce vin banii, proiectul va continua”.
Primarul ne informează, că a făcut numeroase demersuri la oficiali, inclusiv la noii funcţionari, instalaţi în urma reformei: „I-am deranjat, dar, să vă spun cinstit, nu-i azi Fondul Ecologic, or, în urma reformei Guvernului, se cere formarea noii componenţe a consiliului republican al Fondului. La ora actuală pur şi simplu n-are cine decide alocările. Vedem, poate până de anul nou, se rezolvă ceva. Măcar să finanţeze lucrările îndeplinite, ca mai apoi antreprenorul să execute următoarea parte a proiectului”.
Potrivit primarului, conform proiectului, drumurile trebuie să fie reparate nu integral, pe toată lăţimea lor, ci doar porţiunea pe care s-au făcut săpăturile. Acolo unde s-a tăiat asfaltul, se va pune asfalt, unde s-a înlăturat prundişul, vor fi pavate cu prundiş. Totuşi, două străzi pe care situaţia e mai gravă, vor fi asfaltate în această toamnă, pe lăţimea lor de trei metri, din banii alocaţi primăriei din Fondul Rutier, însă primarul n-a precizat, care străzi anume. Licitaţia a avut loc, iar în timpul apropiat, susţine edilul, lucrările ar putea începe, or, timp favorabil pentru ele este limitat.
Până în 2025, spune primarul, conform planului de activitate a GIZ, care este un proiect german de mare anvergură, oraşul Criuleni ar trebui să fie acoperit integral cu reţea de canalizare şi apeduct nou. Proiectul este în desfăşurare de trei ani, şi până acum au fost făcute studiile necesare de fezabilitate, constituite zonele de intervenţie. Parcă şi donatori s-au găsit. Deocamdată nu este aleasă varianta potivită unde să fie amplasată staţia de epurare, dar, spune Dumitru Simon, cert este că epurarea nu se va mai face la Dubăsari.
Reacţia Ministerului: se cere modificarea unei hotărâri de Guvern
Ministerul, de care depinde finanţarea proiectului din Criuleni, după reformare, se numeşte al Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului, condus actualmente de Vasile Bîtca. În componenţa acestuia se regăseşte, aşa cum ne informează pagina web, Fondul Ecologic Naţional (FEN). Solicitaţi să ne spună, când va deveni funcţional Fondul Ecologic, Ecaterina Grigorean, ofiţer de presă, a spus următoarele: “Hotărârea Guvernului nr. 998 din 21.09.1998 ”Despre aprobarea Regulamentului privind fondurile ecologice”, stipula în art. 14, că FEN este administrat de un consiliu din care fac parte reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor, Ministerului Ecologiei şi Resurselor Naturale, Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, Cancelariei de Stat, organizaţiilor obşteşti, etc. Întrucât aceste trei ministere au fuzionat, se cere şi modificarea componenţei consiliului. Proiectul noii hotărâri este deja gata şi la începutul lunii octombrie a fost transmis spre expertiză Centrului Naţional Anticorupţie. Cel mai probabil, art. 14 va putea fi modificat săptămâna viitoare, după care FEN va deveni funcţional şi va debloca finanţările. Probabil, în situaţia dată se află nu doar proiectul din Criuleni, dar şi multe alte proiecte din toată ţara”, a spus Grigorean.
S. Cernov
