Duminică, 1 octombrie, la Corjova, Criuleni, a avut loc inaugurarea și sfințirea Centrului de cultură și sport, renovat în cadrul unui proiect finanțat de Uniunea Europeană. Exact un an au durat lucrările, în urma cărora corjovenii au acces la servicii culturale în condiții moderne, care include bilbioteca, sala de festivități, spații pentru repetiții și întruniri, o încăpere în care a fost amenajată o bucătărie, acces la apă și canalizare și, respectiv, blocuri sanitare moderne.
În fața casei de cultură și-a găsit loc și un parc cu alei, la capătul cărora au fost instalate, în decursul a doi ani, monumente sculptate în piatră ale poeților români, clasici și contemporani, dar și a personalităților notorii, născute la Corjova, patrioți și continuatori ai idealurilor Unirii. Denumirea parcului denotă și prezența monumentului celui mai de vază domnitor al Moldovei, Ștefan cel Mare, astfel că locul se poate înscrie cu ușurință în circuitul cultural al Moldovei drept o atracție turistică remarcabilă.
După ce clădirea casei de clutură a fost sfințită de către un sobor de preoți, în sat serbându-se în acea zi și hramul bisericii (în prima duminică de după Ziua Crucii), numeroși oaspeți ai satului și gazde s-au adunat în jurul havuzului din parc, pentru a-și ține discursurile. Primarul Gheorghe Ojog a ținut să menționeze, că realizările marcate duminică sunt meritul întregului sat, ale echipei de consilieri și ale celor care reprezintă instituțiile publice ale satului, de aceea a rugat să nu fie pomenit în fiecare discurs. Primarul a adăugat, că tot ce se vede în parc a fost făcut cu ajutorul sponsorilor, sau, cum le-a mai spus, oameni de bună credință, care au binevoit să-și asume cheltuielile pentru un monument, o piatră sau niște lucrări.
Mulți au depus dacă nu bani, atunci mult suflet și muncă, pentru a scoate la iveală valorile satului, ceea ce îl face să fie unic în felul său. În acea zi corjovenii au avut ocazia să-l vadă și să-l asculte pe Grigore Nagacevschi, probabil unicul corjovean, căruia i s-a instalat monument pe Aleea Corjovenilor în timpul vieţii şi care chiar a asistat la inaugurarea propriului monument. Născut la Corjova și refugiat în România după anexarea Basarabiei de către Uniunea Sovietică, Grigore Nagacevschi a devenit actor, a dedicat cca 60 de ani din viața sa scenei Teatului Naţional “I.L.Caragiale” din București. Grigore Nagacevschi a ţinut în faţa corjovenilor un discurs emoţionant, cât o lecţie de istorie, dar a venit şi cu daruri pentru satul natal – costume şi echipament sportiv pentru echipa de fotbal din localitate, cadou făcut de copiii acestuia vetrei, de unde li se trag rădăcinile.
Aleea Corjovenilor a mai fost completată în acest an cu monumentul în memoria lui Serghei Ţînea, învăţător din sat, a lui Anton Stasie, primar în Corjova între anii 1918-1938, executat în 1942 la Kazani; monumentul corjovenilor deportaţi în Siberia. Tot acolo se află şi chipurile sculptate a doi corjoveni, membri ai Sfatului Ţării, care au votat Unirea Basarabiei cu România, acum cca 100 de ani – Afanasie Chiriac şi Ion Creangă.
Pe Aleea Clasicilor, corjovenii au posibilitatea să se odihnească pe o bancă în preajma clasicilor imortalizaţi în piatră – Eminescu, Creangă, Vieru, a contemporanilor Adrian Păunescu, Simion Ghimpu şi Ion Proca, ultimii doi fiind născuţi la Coloniţa, fostul raion Criuleni. Sculptorul, care a realizat lucrările, muncind asupra lor pe parcursul a doi ani, maestrul Grigore Sultan, a spus că a aplicat o tehnică inedită – cioplirea chipurilor direct în piatră, după fotografie, fără a face model în prealabil.
Prezent cu felicitări la inaugurarea complexului a fost și Mihai Ghimpu, liderul PL și deputat în Parlament, care a sponsorizat edificarea monumentului corjovenilor deportaţi, şi a depus flori la celelalte sulpturi, inclusiv a fratelui său, poetul Simion Ghimpu. Bogdan Bucur, primarul comunei înfrățite – Rășinari, jud. Sibiu, invitat de onoare la sărbătoare, a rămas impresionat de lucrurile care merg bine la Corjova, a felicitat corjovenii cu prilejul hramului și le-a înmânat cadouri, printre care o monografie a comunei Rășinari scrisă la 1915.
Şi Corjova are o monografie, întitulată “Satul meu din pragul casei”, autorul căreia este nimeni altul, decât Gheorghe Ojog, primarul satului. Monografia, prezentată de autor duminică, a fost editată în 1500 de exemplare, iar primarul a promis că va ajunge câte o carte în fiecare casă din sat. Ediţia a costat 153 mii lei, dintre care 60 mii au fost achitate, cealaltă sumă îşi mai aşteaptă sponsorul. Fiecare cetăţean, care a contribuit financiar la amenajarea parcului, preponderent corjoveni care au mici afaceri, a primit în dar câte o diplomă şi o monografie din partea consiliului local.
Gheorghe Balan, vice-prim ministru pentru reintegrare, a menționat că pe parcursul ultimilor ani, localitatea Corjova a beneficiat de cca 2,5 mln lei din fondul de reintegrare, și alți 1,5 mln de lei – din proiecte europene, redirecționate în sat prin intermediul Fondului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare. Proiectul de renovare a Centrului cultural-sportiv a costat 162 815 Euro. Veaceslav Burlac, președinte al raionului Criuleni, spunea despre Corjova, că este una dintre puținele localități din raion, care dispune în totalitate de rețele de apeduct și canalizare cu staţie de epurare, are drumuri practicabile, iar contribuția consiliului raional pentru proiect s-a materializat în scaune pentru sala mare, în valoare de 50 mii de lei.
După un an de reparații, a revenit la dispoziţia publicului şi biblioteca. Zinaida Minciună, șefa acesteia, ne spune că cititorii pot răsfoi şi citi câteva cărți dăruite corjovenilor de către văduva lui Adrian Păunescu, din colecţia personală a poetului, alături de alte peste şapte mii titluri de carte, într-o sală renovată, luminoasă și spațioasă, pot lucra la calculatoarele şi dispozitivele electronice moderne, conectate la reţeaua Internet prin fir sau Wi-fi.
Directoarea Complexului, Violeta Nistrean, a spus că acum ar fi condiţii şi pentru lansarea unui cerc dramatic, care ar veni să completeze activitatea colectivului ”Mărgăritare”, ansamblului de dansatori “Alunelul” și ansamblului model de fluierași “Lăstărașii”. Iar Olga Antoci, membră a ansambului folcloric ”Mărgăritare”, remarcă atmosfera total diferită față de ce a fost în căminul cultural până la reconstrucție, acum încăperile fiind mai prietenoase și luminoase. Au apărut şi garderobe, şi oglinzi, şi tot ce le trebuie unor artişti amatori pentru a avea o prestaţie frumoasă pe scenă.
S. Cernov. Fotografii de autoare.
