Vineri, 17 februarie, în incinta Bibliotecii Publice din or. Criuleni, un grup de agricultori a avut ocazia să se informeze mai detaliat despre avantajele agriculturii ecologice pentru sănătatea populaţiei, despre cererea de astfel de produse pe piaţa agroalimentară şi riscurile posibile pe care le-ar putea înfrunta, în cazul în care decid să-şi schimbe modul de producere.
Instruirea a avut genericul “Sporirea nivelului de informare şi cultură ecologică a fermierilor şi consumatorilor privind producerea, certificarea şi consumul de produse alimentare ecologice”. Unul dintre organizatori, Victor Cimpoieş, preşedintele AO “Cutezătorul” din Făleşti, a spus că scopul unor astfel de întruniri este informarea populaţiei despre agricultura ecologică. Vorbitorul a spus, că produsele ecologice sunt mai scumpe în comerţ, dar că şi costurile pentru a le produce sunt mai ridicate cu până la 30% faţă de costurile pentru producerea celor obişnuite, adică cu utilizarea chimicalelor pentru tratamente. Majoritatea agricultorilor, care cresc produse bio în Republica Moldova, încep acest gen de agricultură mai întâi pentru propria familie, apoi îşi extind activitatea, începând cu a vinde surplusurile. Pentru a avea certificat de produs ecologic, fermierul începe un proces deloc simplu de conversie (trecere) de la agricultura convenţională la cea ecologică, care nu este deloc simplu, şi doar cei care au răbdare şi îşi doresc acest lucru cu adevărat, reuşesc să-şi atingă scopul. În prezent, în Republica Moldova, potrivit lui Victor Cimpoieş, doar 1,7% din terenurile agricole sunt utilizate pentru agricultura ecologică.
Daniela Motricală, formatoare în cadrul proiectului, a informat despre paşii pe care producătorul trebuie să-i întreprindă pentru a deveni posesor de certificat de produs bio, că procesul de conversie durează de la unu la trei ani, în dependenţă de calitatea solului, apei, şi procedurilor pe care trebuie să le întreprindă agricultorul pentru a avea un produs certificat bio. Certificarea si supravegherea producerii se face de către companii specializate, prezente şi ele în RM.
Gheorghe Bocan, şeful Direcţiei Agricole Criuleni, a informat despre profilul celor câtorva firme agricole, care produc parţial şi pe suprafeţe destinate produselor ecologice, dar că aceştia, deocamdată sunt puţini în raion. Ei produc grâne, seminţe de legume, fructe, inclusiv fructe uscate şi ambalate. Funcţionarul a informat, că statul va subvenţiona în 2017 producerea agricolă ecologică, după aprobarea regulamentului de subvenţionare pe anul curent, şi că în 2016, 13 agenţi economici din raionul Criuleni au accesat subvenţii, în valoare totală de peste 3 mln lei. La impactul agriculturii convenţionale pentru sănătatea consumatorilor şi particularităţile producerii produselor organice s-au referit Serafim Babenco, şeful-adjunct al Direcţiei Raionale Siguranţa Alimentelor, şi Anatolie Grăjdian, specialist în cadrul Inspecţiei Ecologice Criuleni. Ambii specialişti au răspuns la întrebările participanţilor. Ghenadie Cazacu, agricultor din Coşerniţa, a împărtăşit experienţa companiei agricole administrate de fratele său despre felul în care au crescut prima partidă de grâu ecologic, cum au găsit cumpărător şi care este starea de lucruri la moment în această gospodărie, care a început procesul de certificare a cerealelor bio crescute la Coşerniţa.
Agricultorii nu s-au lăsat mult rugaţi să vorbească despre scopul prezenţei lor la această instruire. Le-au fost de folos, spun ei, informaţiile, mai ales că unii dintre ei au deja experienţa producerii bio, cum este apicultorul Ion Pleşca din Criuleni. Despre calitatea mierii pe care o produc criulenenii, reuniţi şi într-o asociaţie de profil, a vorbit și Serafim Babenco, care a spus, că produsul apicol al acestora a fost verificat în laboratoare din ţară şi de peste hotarele ei, şi că au doar aviz pozitiv despre calitate. Angela Simon de la Măşcăuţi, recunoaşte că are o mică experienţă în creşterea legumelor în sere, de doar trei ani, dar că aceşti ani au făcut-o să înţeleagă cum e mai corect şi de perspectivă să-ţi organizezi businessul, ca acesta să fie şi profitabil, dar şi certificat ecologic. “Noi vrem să producem bio, dar nu vom putea face acest lucru în actualele sere şi pe actualele parcele, în condiţiile în care noi ne tratăm plantele contra bolilor, iar vecinii – nu, şi atunci suntem nevoiţi să mărim numărul de tratări şi să utilizăm, respectiv, mai multe substanţe protectoare, decât e planificat în procesul de producere ecologic”, a spus antreprenoarea. Nina Chiriac din Criuleni a spus că este interesată de producerea ecologică, în special de preparate biologice de combatere a bolilor şi dăunătorilor, pe care este dispusă să le aplice pe propriul lot de pământ, pentru asigurarea familiei cu legume şi fructe inofensive, iar cu timpul, dacă va învăţa cum, ar putea produce şi vinde surplusul.
Informații utile:
Conversia – primul pas spre certificare. Durata perioadei de conversie, conform normelor naţionale şi internaţionale: 2 ani – pentru culturile de câmp şi anuale; 3 ani pentru culturile perene şi plantaţii; 2 ani – pentru pajişti şi culturi furajere; 12 luni pentru vite pentru carne; 6 luni pentru rumegătoare mici şi porci; 12 săptămâni pentru animale de lapte; 10 săptămâni pentru păsări, pentru producerea de ouă şi carne; 1 an pentru albine, dacă familia a fost cumpărată din stupine convenţionale.
Asolamentul este rotaţia culturilor agricole astfel, ca să fie create condiţii favorabile pentru plantele cultivate, o mai bună aprovizionare cu apă şi substanţe nutritive şi prevenirea pagubelor provocate de buruiene, boli şi dăunători. Organizarea unui asolament se face pe o perioadă mai mare de 4 ani.
Termenul de reîntoarcere pe acelaşi câmp a culturilor:
Lucerna – 6-9 ani;
Floarea soarelui – 7-9 ani;
Soia – 5-6 ani;
Sfecla de zahăr, rapiţa, ovăzul – 3-4 ani;
Mazărea, fasolea – 4-5 ani.
S. Cernov
