Modele comunitare
Viitorul fiecărei națiuni este determinat de educație, coloana vertebrală a dezvoltării umanității. O populație bine educată și bine instruită este esențială pentru a participa activ în societate și a clădi economii puternice.
Fie că învață într-un orășel îndepărtat de Copenhaga, fie într-un sat de la nordul Moldovei, toți copiii au dreptul la o educație egală și de calitate. Din păcate însă, deocamdată cel puțin, condițiile dintr-o școală de la nordul Moldovei sunt mult diferite de cele dintr-un orășel din nordul Danemarcei…
Danemarca: internet până și în timpul examenelor
Primul lucru care iese în evidenţă la școala din Hellerup, unde învaţă 640 de elevi cu vârsta între 6 și 16 ani, este lipsa unui gard care separă clădirea de stradă. La intrare, încălţămintea este aruncată pe podea, iar copiii de toate vârstele stau tolăniţi pe canapea pentru a-și face temele, joacă foosball (nr. -fotbal de masă) sau aleargă prin spaţiul deschis, care înlocuiește sălile de clasă. Orele sunt de-a dreptul atipice pentru o școală tradiţională. Elevii se pot așeza pe podea sau pe canapele pentru a comunica, timp de 15-30 minute, cu profesorii pe diferite subiecte, iar în cea mai mare parte din zi ei sunt liberi să studieze unde li se potrivește, singuri sau în grup.
La școală, elevii primesc câte un laptop sau tabletă – și nici vorbă de telefoane „confiscate”. Ei sunt liberi să vină și să plece când doresc, atâta timp cât stau în contact cu profesorii pe smartphone sau alte dispozitive mobile la îndemână. Tehnologia, la Hellerup, nu este izolată într-un laborator de informatică, principiul-cheie fiind că, utilizând laptopuri și smartphone-uri, elevii interacţionează cu tehnologia încă din școală, la fel cum o vor face mai târziu la locul de muncă. Filozofia acestei școli-pilot, construită acum un deceniu în suburbia capitalei Copenhaga, este de a-i lăsa pe elevi să decidă singuri modul și mediul în care învaţă cel mai bine. Recunoscută pe plan internaţional ca fiind o instituţie inovatoare, școala din Hellerup nu este o școală daneză tipică, însă aceasta ilustrează eforturile Danemarcei de a face ca orele școlare să fie mai aproape de lumea reală, mai ales atunci când este vorba despre tehnologie, notează ziarul canadian „The Globe&Mail” (Theglobeandmail.com).
În pas cu lumea digitală
Dispozitivele digitale au transformat și școala Saksild Nølev din orășelul danez Odder. Tabletele aici sunt utilizate deopotrivă de elevi și de profesori, iar infrastructura școlii include rețele wireless în aproape fiecare clasă, alături de table interactive și iPad-uri, care sunt oferite fiecărui elev și profesor. În acest mod, administrația își propune să țină pasul cu lumea digitală aflată în continuă schimbare, arată Computerweekly.com. Elevii nu utilizează tehnologia doar în timp ce își pregătesc temele. În anul 2009, Danemarca a devenit prima țară din lume care le-a permis elevilor să utilizeze Internetul în timpul examenelor naționale. Potrivit fostului ministru al educației din această țară, Bertel Haarder, „examenele trebuie să reflecte viața de zi cu zi din clasă, și viața de zi cu zi în clasă trebuie să reflecte viața în societate. Internetul este indispensabil, inclusiv în timpul examenelor”.
În cele peste 1500 de școli din Danemarca învață astăzi aproape 575 de mii de elevi. Anul de învățământ în Danemarca începe în august și se termină în iunie. Pe pagina oficială a sistemului școlar, Folkskole („Școala poporului” – n.a.) există chiar și o hartă interactivă, unde fiecare elev își poate găsi școala unde învață, profesorii, orarul, cheltuielile per elev în școală, absențele profesorilor și chiar bugetul alocat instituției de către administrația locală.
Și pentru că în Danemarca este obligatorie educația, nu școala în sine, fiecare elev poate alege să învețe într-o instituție publică, în una privată sau chiar acasă. Domeniul educației este finanțat atât de stat, cât și de cele 98 de autorități locale, responsabile de educația primară și cea secundară, de până la 16 ani. Investițiile în educație sunt cele mai mari în Danemarca – 6,4% din PIB, în 2013. În Indicele Educației, publicat împreună cu Indicele Dezvoltării Umane în anul 2014, Danemarca înregistrează un coeficient de 0,873 (unde 1 înseamnă cel mai mare scor teoretic posibil, indicând nivelul de educație perfectă) și se poziționează drept cea de-a zecea țară din lume, alături de Singapore, Irlanda și Suedia.
Germania: cinci tipuri de școală
Educația de calitate este esențială pentru a asigura competitivitatea în lumea globalizată de astăzi. De aceea, educația este o prioritate în Germania, iar școala germană își învață elevii să joace un rol activ în societatea bazată pe cunoștințe. Comparativ cu Danemarca, aici educația la domiciliu este interzisă prin lege, iar întregul sistem de învățământ se află în competența landurilor (n.r. – statele federației, în timp ce guvernul federal joacă un rol minor. Astfel, nu există un sistem de învățământ unic în Germania, fiecare land decide politicile sale educative proprii.
Toți copiii își încep studiile la vârsta de șase ani, urmând ca după școala primară să aleagă unul din cele cinci tipuri de școală secundară, care le va determina viitorul: Hauptschule, care oferă mai mult o educație vocațională; Realschule, o școală de tip real până în clasa a 10-a; Mittelschule, o combinație a celor două; Gimnaziul, unde elevii învață cel puțin două limbi străine și științe reale avansate între clasele 5-12; Gesamtschule, care combină trei tipuri de școală în una, dar care este rar întâlnită. După clasa a zecea, adică la 15 ani, până când educația este obligatorie în Germania, elevii pot lăsa școala pentru cel puțin un an de muncă și apoi să-și reia studiile când își doresc, arată ghidul online www.german-way.com.
Fiecare cu vacanța lui
Școala în Germania începe la ora 7.30 sau la 8.15 și se termină la amiază, în cazul în care nu există ore suplimentare. Pauzele sunt de la cinci la 20 de minute, iar pauza de prânz este asigurată pentru elevii care au ore după ora 13.30. Nu există uniformă școlară, iar obiectele studiate în mod obligatoriu sunt în număr de 12 (inclusiv studii politice, etică sau religie), plus încă cel puțin trei limbi străine. Scara de notare din Germania este, în creștere, de la „unu” la „șase”. În ceea ce privește examenele, ele sunt de obicei bazate pe scrierea unui eseu și mai puțin pe teste, iar pentru elevii claselor liceale examenele nu conțin mai mult de trei exerciții separate. Curios este faptul că școlile din cele 16 landuri ale Germaniei au un program diferit de vacanță, care se schimbă în fiecare an. De exemplu, într-un an elevii din Berlin își pot începe vacanța de vară în iunie, în timp ce cei din Bavaria, în iulie. În alt an însă acest lucru poate fi invers. Există chiar și o pagină web – Schulferien.org, unde poți vedea un program detaliat al vacanțelor școlare pentru următorii câțiva ani.
Gimnaziul cu profil lingvistic din München, este o școală mai puțin obișnuită. Elevii din clasa a 9-a fac schimb cu elevii din Bologna și școlile franceze din Bordeaux și Signy l’Abbaye, iar cei din clasa a 10-a – cu școala Sfântului Marcu din Boston. La sfârșitul anului de studiu, liceenii din clasa a 12-a merg într-o excursie de o săptămână la Madrid, Roma, Dublin sau în Provence-ul francez. Prima limbă străină studiată aici este latina, pe care o pot înlocui mai târziu cu spaniola sau italiana; a doua este engleza, iar pentru a treia limbă elevii pot alege între franceză și greacă. Aproximativ 660 de elevi și 50 de profesori fac din acest gimnaziu o instituție prietenoasă și unită. Școala se mai mândrește cu numeroasele coruri, o orchestră mare și chiar o trupă proprie care își demonstrează talentele la cele trei concerte organizate în fiecare an, arată pagina web a acestei instituții, Wittelsbacher-gymnasium.de.
Germania ocupă poziția a șasea în Indicele Educației (0,884) și a 13-a la scorul de lectură/citire, matematică și științe (515, la o medie de 497), conform testului internațional PISA.
Moldova: școlile digitale sunt puţine, dar există
Din luna octombrie a acestui an, datorită unui proiect finanțat de SUA, elevii de la Liceul teoretic din comuna Ștefănești, r-nul Florești, au lecții de robotică. În cadrul programului „Roboclub”, ei învăță să construiască și să programeze roboți, fapt care pe mulți îi inspiră să urmeze o carieră în domeniul IT. Tot aici, elevii din clasa a 10-a stau la ore în fața celor 25 de laptopuri, citesc din manuale digitale și primesc temele pe e-mail. O oră de geometrie despre linii și figuri în spațiu nu mai este atât de chinuitoare – ei nu mai sunt nevoiți să-și imagineze elementele, le văd clar pe monitoare și pe tabla interactivă afișată în fața clasei. Interesante sunt și orele de fizică sau chimie, când efectele a zeci de experimente pot fi văzute la computer. Deși examinările sunt online, respectiv este mai greu de copiat, unele teste de evaluare sunt scrise în caietele tradiționale, mai ales când este vorba de cifre.
Din păcate, liceul din Ștefănești – una din cele trei instituții din mediul rural din Moldova, unde se realizează proiectul „Conectează-te! Tehnologii informaționale pentru succes în învățare” – nu este unul tipic pentru Republica Moldova. Exemplul lui, însă, ne arată că modernizarea este posibilă și aici – trebuie doar de scris proiecte și de… perseverat.
Pe lângă acest lucru, liceul din Ștefănești este și un model de educație incluzivă. Profesorii, împreună cu elevii, au reușit să creeze un mediu educațional prietenos pentru toți copiii. Drept urmare, astăzi, din cei 327 de elevi ai liceului 25 au cerințe educaționale speciale. Ei beneficiază de un centru de resurse, de diferite terapii și de asistența psihologului.
Liceul teoretic din Ștefănești este una din cele 997 de instituții de învățământ din mediul rural în Republica Moldova. În mediul urban, numărul instituțiilor școlare este de 324 de unități. În total, în țara noastră funcționează 118 școli primare, 794 de gimnazii, 392 de licee și 17 școli pentru copii cu deficiențe de dezvoltare. În Indicele Educației, Moldova înregistrează un scor de 0,653, clasându-se pe locul 114 în lume.
Fetele din Ștefănești, în Top 10 LA Silicon Valley
Datorită digitalizării școlare, liceeni din Ștefănești au obţinut mai multe premii relevante. Acum doi ani, patru eleve au reușit să câștige Concursul pentru tinerele din întreaga lume – Technovation Challenge 2014, care s-a desfășurat în Silicon Valley, SUA. Din cele 842 de echipe participante, reprezentativa Moldovei a fost singura din Europa. Potrivit laborantului de informatică din cadrul liceului, Ion Balan, fetele au reușit să se claseze în Top 10 al celor mai bune proiecte cu aplicaţia mobilă „Apă Pură”. Aplicaţia rezolvă două probleme: spune în ce fântâni din localitate și împrejurimi apa este bună de băut și informează cum afectează sănătatea impurităţile și particulele străine, care au ajuns în apă. Astfel, nu e de mirare că, după liceu, majoritatea elevilor din Ștefănești se văd studenţi la facultăţi de IT sau economie, unde sunt indispensabile cunoștinţele de computer.
Ana-Maria Veverița, reporteră „Obiectiv European”
Articol realizat de Asociaţia Presei Independente (API) cu suportul financiar al National Endowment for Democracy (NED).
Citiţi „Obiectiv European” pe pagina web www.api.md
