Cel care a zis că schimbă două ierni pe o vară, știa rostul economiei. Or, odată cu răcirea timpului, bugetele sunt supuse unui stres continuu din cauza prețului energiei termice, dar și a dependenței de gazul importat. În dezavantaj în această perioadă intră și mediul ambiant din cauza emisiilor de bioxid de carbon. Din acest considerent la nivel mondial se caută soluții de salvare a mediului, dar și a bugetelor.
Raionul Criuleni a fost primul care cu aproape zece ani în urmă a pilotat, conform prevederilor Protocolului de la Kyoto, un proiect de promovare a folosirii energiei regenerabile din deşeuri agricole. Acesta a fost un prim pas la aplicarea unei astfel de tehnologii, neutre la emisiile gazelor cu efect de seră şi totalmente nouă pentru Republica Moldova. Astfel în gimnaziul și la grădinița din Hârtopul Mare au fost instalate centrale termice ce funcționează până azi utilizând paiele, care anterior rămâneau în câmp.
Igor Cotruţă, ex-directorul gimnaziului din Hârtopul Mare, spunea că acest sistem de încălzire este cel mai bun: ”Până să ajungem să ne încălzim cu paie, școala era încălzită cu ajutorul centralei ce funcţiona pe bază de cărbune, gaz, acest lucru fiind foarte scump. Cel mai mare avantaj este preţul și economisirea energiei electrice. Primăria procură de la un agent economic din comună paiele cu 56 de bănuţi pentru 1 kg. Pentru menținerea temperaturii de 50 grade în rețea se utilizează lunar 24 tone de paie. Școala achită în jur de 13 mii de lei pe lună. Această modalitate de încălzire este de două ori mai ieftină decât încălzirea cu gaz și de trei ori mai iefină decât cea cu cărbune”.
Directoarea gimnaziului din Hârtopul Mare, Veronica Onofrei susţine că este mulţumită de acestă metodă nouă de încălzire. Îarna în clase este cald, prin urmare atât elevii, cât şi profesorii au parte de condiţii prielnice pentru studii pe tot parcursul zilei.
Și șefa grădiniței, Mariana Istrati, spune că e foarte avantajoasă utilizarea centralei termice, dar e băț cu două capete: ”E cald, ieftin, dar e cazan mare și necesită forță de muncă manuală, fochist. Încărcarea cenușei este dificilă pe timp de iarnă, noroc că furnizorii de pe loc care ne asigură cu paie , pun la dispoziție și un tractor pentru evacuarea cenușei.”
Directoarea mai spune că: ”să fii printre primii e onoare, dar și un dezavantaj, căci între timp tehnologiile s-au modernizat. Oricum, investiția s-a justificat, deși n-a scos de pe ordinea de zi dependența de electricitate”.
De atunci au trecut aproape zece ierni, tehnologia a suferit îmbunătățiri, a fost înălțat coșul de fum de la 7 la 18 metri și investiția ce valora cca un million de lei s-a recuperat. Copiii și cadrele didactice atât de la gimnaziu, cât și de la grădiniță nu mai știu de frig. Au modernizat producerea centralelor termice pe baza energiei regenerabile și producătorii acestora. Astfel că și pentru termoficarea caselor particulare tot mai mulți cetățeni preferă cazanele ce funcționează în baza energiei regenerabile, chit că în Moldova au apărut și producători de peleți, brichete din paie, resturi vegetale. Mariana Plăcintă din Criuleni, bunăoară, recunoaște că instalarea cazanului ce funcționează în bază de peleți, lemne a adus o economie sesizabilă la bugetul familiei. Astfel, pentru încălzirea suprafeței de 100 metri patrați pe parcursul a cinci luni de zile cheltuie cca cinci mii de lei.
În condițiile geopolitice și a crizei economice actuale utilizarea energiei regenerabile e o salvare pentru populația unei țări agrare ca Moldova. În acest context avem și susținerea finanțatorilor externi.
Mihail Stratan, directorul Agenţiei pentru Eficienţă Energetică (AEE) concretizează: „Studiile arată că potenţialul de biomasă din ţara noastră poate acoperi circa 25 la sută din necesarul total de resurse energetice ori aproximativ jumătate din importurile de gaze naturale. Exploatarea corectă a resurselor din R. Moldova ne va permite să reducem semnificativ emisiile de CO2, să micşorăm dependenţa de importurile de resurse energetice…”.
Eficienţa energetică este, conform spuselor dlui Stratan, economie de energie, fără a pierde confortul. Reamintim că AEE oferă granturi pentru procurarea utilajului (centrale termice) pe bază de biomasă pentru instituţii publice şi blocuri de locuit (anual la Agenţie sunt depuse circa 300 de cereri).
Proiectul „Energie şi Biomasă” are o durată de trei ani: 2015-2017 și dispune de un buget total de 9,41 milioane de Euro, acordaţi de Uniunea Europeană, şi este implementat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare. În prima fază, cu un buget total de 14 mln Euro, au fost trecute la încălzire cu energie produsă din biomasă locală peste 130 de grădiniţe, şcoli, centre medicale, alte instituţii publice rurale şi peste 500 de gospodării casnice.
Daniela Motricală
