Economistul Vasile Tofan, investitor și membru al Inițiativei „Europa 2028”, a prezentat viziunea sa și a echipei asupra reformei administrației publice, pe care „guvernarea PAS a avut curajul să și-o asume”.
Abordarea pe care o prezintă Vasile Tofan și echipa se bazează pe analiza reformelor similare pe care le-au făcut state ex-sovietice până acum, în special cele trei țări din bazinul Mării Baltice și Georgia, despre care a spus că sunt reușite și orientate spre confortul generațiilor următoare, nu al politicienilor de acum.
Vasile Tofan propune o reformă administrativă care să rezulte cu 40 de municipalități, în loc de crearea primăriilor cu maxim 8 mii de oameni, cum se întâmplă acum, ceea ce, în viziunea echipei care a lucrat asupra conceptului, este „foarte-foarte puțin”.
Concluziile echipei „Inițiativa 2028” se bazează pe analiza experienței mai multor state din lume care au făcut astfel de reforme și sunt expuse în comunicatul ce urmează:
„Paradoxul de la care am pornit în analiza noastră este următorul: de peste 30 de ani spunem că trebuie să învățăm de la statele baltice, dar atunci când ajungem la reforme concrete evităm exact reformele care le-au permis balticilor să reușească. Estonia, Letonia și Lituania au consolidat drastic primăriile și au eliminat nivelul intermediar de raioane. Astăzi Lituania are 60 de municipalități pentru aproximativ 2,8 milioane locuitori, Letonia 43 pentru circa 1,9 milioane, iar Estonia 79 pentru 1,3 milioane. În toate aceste state, raioanele au fost eliminate complet. Georgia a făcut același lucru în reforma administrativă din 2006, amalgamând peste 1000 de primării în 65 municipalități, eliminând raioanele, în perioada Saakașvili, iar Irlanda funcționează cu doar 31 de autorități locale, fără un nivel regional politic ales. Danemarca are 98 de municipalități și doar 5 regiuni, cu rol limitat, în timp ce puterea reală este la nivelul primăriilor consolidate. Guvernarea demonstrează curaj politic prin a deschide acest subiect. Reforma este necesară și inevitabilă. În forma discutată acum însă, ea este mult prea timidă pentru dimensiunea problemei. Reducerea numărului de primării de la aproximativ 900 la circa 300 și a raioanelor de la 32 la aproximativ 10 este un pas înainte, dar nu schimbă fundamental un sistem administrativ extrem de fragmentat și costisitor. Există riscul real ca Moldova să plătească costul politic al reformei fără a obține beneficiile reale ale acesteia. Un exemplu foarte relevant este Letonia. În 2009, Letonia a făcut o reformă complexă, reducând numărul municipalităților de la 548 la 119. După doar un deceniu însă, autoritățile au constatat că multe dintre aceste unități rămâneau prea mici pentru a avea capacitate administrativă reală. Drept urmare, țara a fost nevoită să facă o nouă reformă în 2021, reducând numărul municipalităților la 43. Lecția este simplă: reformele făcute pe jumătate ajung, inevitabil, să fie refăcute mai târziu. „Europa 2028” propune o abordare mult mai ambițioasă și mai bine racordată la realitățile demografice ale Moldovei. Modelul propus presupune aproximativ 40 de municipalități puternice, construite în jurul centrelor raionale, eliminarea raioanelor ca nivel administrativ intermediar și păstrarea reprezentării locale în sate printr-o structură de pretori. În paralel, propunem o descentralizare fiscală reală, prin care 50% din impozitul pe profitul companiilor și 2 puncte procentuale din TVA să rămână la nivel local. Astfel municipalitățile ar avea resurse reale pentru dezvoltare și ar apărea o competiție sănătoasă între administrații pentru investiții și locuri de muncă. La prima vedere, o reducere drastică a numărului de primării poate părea o amenințare pentru sate. În realitate, situația este exact inversă. Primăriile foarte mici nu au capacitate administrativă, nu pot atrage investiții și nu pot gestiona proiecte mari de infrastructură sau fonduri europene. Exemplele internaționale arată că municipalitățile consolidate pot revitaliza zonele rurale. Irlanda, de exemplu, are doar 31 de autorități locale pentru aproape 6 milioane de locuitori, iar în ultimele două decenii populația rurală a crescut cu 400 mii de oameni. Paradoxal, doar consolidând drastic primăriile putem crea administrații capabile să livreze servicii moderne, să dezvolte economia locală și să gestioneze eficient fondurile europene, fortificând astfel satele. Reforma administrației publice locale este inevitabilă. Întrebarea nu este dacă o facem, ci cât de bine o facem. Dacă tot ne asumăm costul politic al unei astfel de reforme, merită să o facem decisiv și corect, nu cu jumatăți de măsură. Riscant politic? Posibil. Bazat pe cele mai bune practici internaționale? 100%. Fraza lui Churchill sumarizează cel mai bine deciziile pe care trebuie să le luăm: „Diferența dintre un politician și un om de stat este că politicianul se gândește la următoarele alegeri, în timp ce omul de stat se gândește la următoarea generație.” – se spune în comunicatul Inițiativei „Europa 2028”.
„Suntem în faza consultărilor publice, și cred că dacă există curaj politic, această reforma poate fi făcută, și poate fi făcută bine. Miza este prea mare ca să mergem pe jumătăți de măsură. Oriunde în lume, aceste reforme administrative au fost dureroase, au generat rezisteță la nivel local. Trebuie să acceptăm asta, e inevitabil. Deci trebuie sa facem ceea ce e corect și ce a funcționat în alte state, nu ceea ce e mai acceptabil ca riscuri politice. Problema e mult, mult prea gravă pentru a procrastina.Conform recensământului din 2024, raionul Criuleni are 53 mii de locuitori. După Formula Baltică, pentru care pledăm, toate satele din raionul Criuleni ar fi parte a municipiului Criuleni. Această formulă ar evita tensiunile apropo de reconfigurarea hotarelor, pentru că ar fi o abordare uniformă pentru toate municipiile.”
„Rapid, „top down” (n.r. – în traducere „de sus în jos”) și fără văicăreală, fără tensiuni între localitățile amalgamate forțat” – spune Vasile Tofan, în prezentarea sa, pe care o puteți viziona pe acest link:
Despre Inițiativa „Europa 2028”
Grupul Europa 2028 reunește 28 de antreprenori, economiști și profesioniști din sectorul real al economiei, coagulați în jurul unui obiectiv comun: promovarea unor reforme structurale pragmatice, necesare pentru integrarea europeană și modernizarea Republicii Moldova. Prin analize bazate pe date concrete și bune practici internaționale, grupul își propune să abordeze teme de importanță națională majoră, aplicând rigoarea specifică mediului de afaceri și lăsând la o parte calculele politice pe termen scurt, cu scopul de a genera prosperitate pe termen lung.
