Igor Grosu, președintele Parlamentului, a avut o întâlnire cu primarii, consilierii și funcționarii publici din r. Criuleni, anunțând din start temele pe care ar dori să le discute: integrarea europeană, reforma administrației publice locale, proiectele din infrastructură, procesul de împădurire și alimentația elevilor. Împreună cu el au venit și deputații Ana Butucea și Valeriu Carțîn, ambii cu vize de reședință în r. Criuleni.
La capitolul integrare europeană, Igor Grosu a spus că în prezent negocierile au loc „la nivel tehnic” pe trei clustere din șase, care vizează transpunerea legislației R.M. ca să fie aliniată la legislația UE. Grosu a adăugat că aprecierile progreselor Republicii Moldova sunt bune, comparativ cu alte state candidate din Balcanii de Vest. „Sa nu credeți că numai Parlamentul și Guvernul au treabă aici. O să aveți treabă și Dvs în procesul de integrare europeană, și mă refer la felul cum noi o să comunicăm despre noi celor 27 de țări care, la un moment dat, vor trebui să voteze pentru aderarea noastră. Au loc vizite a deputaților din țările respective la noi, a președinților de parlamente, și noi vom dori să aducem delegațiile acestea și la Dvs în comunități, să le arătăm cum implementăm proiectele, pentru că ei își formează opiniile și din vizitele acestea, nu doar din rapoarte”, a explicat Grosu, adresându-se către APL. Grosu a mai adăugat că sensibilitatea relațiilor dintre Ungaria și Ucraina poate afecta și procesul de integrare al R. Moldova, pentru că aderarea se planifică „la pachet”, dar că lucrurile vor fi mai clare după 12 aprilie, când în Ungaria au loc alegeri parlamentare și că, poate, „va scădea temperatura politică” în aceste relații.
Subiectul reformei administrației publice la fel a fost atins. „Slavă Domnului, avem un an fără alegeri, și 2026 este unicul an când putem face lucruri fără a fi sustrași de veșnica întrebare: da nu cumva asta o să ne afecteze, viitorul, scorul electoral!”, a spus președintele Parlamentului. Igor Grosu a mai adăugat că reforma este inevitabilă, astfel ca până în toamna anului curent să fie finalizată și modificată legislația, ca să se respecte termenul de la alegeri în condiții previzibile”. Referitor la amalgamarea primăriilor, Igor Grosu i-a îndemnat pe aleșii locali să o facă voluntar, „că voi mai bine știți cine cu cine”, și i-a informat că în prezent la nivel de țară cel puțin 400 de localități și-au exprimat deja inteția să se amalgameze, altele 100 au început procesul. Președintele Parlamentului a mai adăugat că finanțarea proiectelor prin programul Satul European va merge prioritar spre primăriile amalgamate, cu accent pe drumurile care vor conecta între ele satele amalgamate.
În acest context, primara de Dolinnoe, Polina Țelișceva, a anunțat că primăria pe care o conduce al cincilea mandat la rând deja finalizează procesul de amalgamare cu primăriile Maximovca din Anenii Noi și Colonița din mun. Chișinău. Primarul Vadim Perepicica a anunțat că intenția sa este să amalgameze primăria Bălțata cu primăria Budești din mun. Chișinău. Iar primarul s. Jevreni Igor Rotari a spus că este de acord ca satul său să formeze o comună cu Mașcăuți și comuna Răculești, dar fără com. Trebujeni din r. Orhei, așa cum a propus, la o ședință anterioară, fostul primar și actualul deputat Valeriu Carțîn.
Alte teme discutate au fost noile valori cadastrale la imobile, probleme pe care primarii le-au semnalat că le au, din cauza legislației imperfecte. Acestea țin de procesul de legalizare a activității parcurilor fotovoltaice comunitare și relațiile cu furnizorii de energie electrică, impactul instalațiilor eoliene asupra procesului de asigurare a consumatorilor casnici cu energie electrică și devierile de tensiune pe care le provoacă, dacă sunt conectate la stațiile electrice și nu la LEA de înaltă tensiune, relațiile primăriilor cu Agenția Proprietate Publică, segmentele concretizate a drumurilor regionale care vor fi reparate în anul curent din fondul rutier, starea dezastruoasă a unor drumuri care conectează satele, impozitele pe care le ratează primăriile de pe urma faptului că acestea vin nu în locul de reședință al contribuabilului, dar acolo unde sunt înregistrate afacerile la care sunt angajați. Un consilier din Cimișeni spunea la acest capitol, că satul său rămâne doar cu mirosul de pe urma celor trei complexe de creștere a porcilor și păsărilor, că impozitele merg acolo, unde sunt înregistrate firmele ce le gestionează, iar primăria umblă cu mâna întinsă ca să le facă locuitorilor satului, inclusiv angajaților acestor ferme, condiții de trai.
La capitolul valorificarea banilor din proiecte guvernamentale, Alexandru Carțîn, președintele raionului Criuleni, l-a informat pe Igor Grosu, că în anul 2025 în r. Criuleni au fost valorificați 65 mln de lei atrași în localități prin programele guvernamentale „Satul European”, „Satul European Expres” și „Europa este aproape”.
La capitolul împădurire, cu excepția a doi primari, care au informat câte hectrare de pământ au transmis silvicultorilor spre împădurire, alte detali nu a avut cine oferi, pentru că șeful Ocolului Silvic Criuleni fusese demis cu câteva zile mai devreme, conform anunțului Ministrului Mediului. În ce privește alimentarea copiilor, Lidia Lupașcu, șefa Direcției Educație Criuleni, a spus că în primul semestru au fost alocați 7 mln 817 mii 183 lei pentru alimentarea a 6375 elevi din 29 de instituții, dintre care 5 nu dispun de cantine. O parte din ele au ales să alimenteze copiii „la pachet”, normativul zilnic fiind de 17,20 lei. Primarii au spus că nu au probleme cu procesul de alimentare al elevilor.
