Anularea cărților de identitate românești, acțiune a statului român, care a vizat și peste 100 de mii de cetățeni ai Republicii Moldova cu dublă cetățenie, are la bază o modificare legislativă aplicată din 2023 care vizează evidența populației. Norma legislativă a dus până în prezent la pierderea valabilității cărților de identitate în cazul a peste 162.000 de cetățeni români, dintre care în jur de 66% sunt persoane născute în Republica Moldova. Mulți dintre ei au aflat despre anularea actului de identitate în timpul unui control vamal.
Aurel Cătălin Giulescu, directorul Direcției Generale pentru Evidența Populației din România, a declarat pentru Radio Moldova, în cadrul emisiunii „Spațiul Public”, pe acest subiect, că proprietarii imobilelor unde mai mulți cetățeni și-au declarat domiciliul, uneori și până la 3 mii, au primit dreptul să anuleze mențiunea de domiciliu pentru persoanele care nu mai locuiesc la adresa respectivă.
„S-a ajuns la situații absurde în care mai mult de 2000 de persoane și-au stabilit domiciliul la o adresă în sectorul 3 al municipiului București, într-un imobil care este un apartament cu două camere. Analizele infrastructurilor de gestionare a bazelor de date au constatat că existau aproximativ 100 de adrese unde erau deja înregistrate peste 1000 de persoane la nivel național. Parlamentul a adoptat legea, care limitează posibilitatea proprietarului sau coproprietarului de a primi în spațiu 10 persoane care nu aparțin de familia extinsă”, a spus oficialul.
„O altă cale ar fi inițierea procedurii de anulare din oficiu a mențiunii referitoare la domiciliu, care o realizează polițiștii, la solicitarea Serviciului Public Comunitar Local de evidența persoanelor. Procedura, în acest moment, presupune controale la adresele unde în registrul național pentru evidența persoanelor figurează mai mult de 1000 de persoane. Serviciile publice comunitare au început să trimită invitații. Titularii erau invitați la serviciul public comunitar pentru o discuție, și dacă nu se prezentau și nici nu cereau reprogramarea discuției, se declanșa procedura de anulare a domiciliului. Dar 20% au fost inițiate de proprietar. Am făcut niște evaluări și am constatat că anumite autorități publice locale au introdus anumite reguli de taxare, ținând cont de persoanele care sunt înregistrate la adresă. Și unul dintre mecanisme este salubritatea. Din hotărâri ale consiliilor locale, anumite autorități publice locale au stabilit că taxarea se realizează, pentru serviciul de salubritate, pe baza numărului de persoane înregistrate la adresă”, a precizat Aurel Cătălin Giulescu, directorul Direcției Generale pentru Evidența Populației din România.
Potrivit funcționarului, statul român a trimis notificări cetățenilor despre anularea domiciliilor pe adresele respective, doar că, dacă ei nu locuiesc acolo fizic, nu le-a văzut.
„Toate acele invitații sau notificări sunt trimise la adresa de domiciliu, adresa înscrisă în actul de identitate. Pe de altă parte, inclusiv decizia de anulare este trimisă tot la adresa de domiciliu. Am primit chiar petiții de la un proprietar care reclama faptul că într-o lună a primit un sac de corespondență pe care a distrus-o pentru că nu-i aparținea. În momentul în care Parlamentul a adoptat acea limită, legea care stabilește limita de 10 persoane la adresă, am constatat un alt fenomen. Proprietarii care acceptă astăzi să preia în spațiu 6 persoane, săptămâna viitoare, după eliberarea actelor respective, se prezintă și solicită anularea celor 6 pentru a face loc altor persoane. Credeți-mă, e un nou mod în care anumiți cetățeni au înțeles să jongleze cu legea. Doar că noi am introdus o procedură în care blocăm noile anulări. Proprietarul are dreptul la o singură etapă de anulare”, a adăugat Giulescu.
Cetățenia română și cartea de identitate românească, care presupune că posesorul are un domiciliu stabil în România, au fost, de-a lungul anilor, o sursă de venit pentru cetățenii României, care se foloseau de indemnizațiile plătite de statul român pentru creșterea copilului (actualmente 292 RON sau 57 Euro lunar, sau 719 RON dacă au vreo dizabilitate).
„Actele au fost anulate nu doar ale cetățenilor moldoveni, dar și a câtorva milioane de români care locuiesc în afara României. Sunt rezidenți fiscali în alte țări, nu plătesc niciun impozit în România. Iau alocații din România până la 18 ani pentru copii. Eu cred că motivul principal al anulării acestor cărți de identitate, despre care nu se spune, și îmi asum asta, sunt alocațiile. Sunt multe alte proceduri, multe falsuri, multe lucruri care au adus statul român, la un moment, la un blocaj și unde nu au găsit o altă soluție decât să aplice această ordonanță de anulare. În România alocațiile se plătesc fără ca părintele să fie angajat, să muncească, să plătească impozite, taxe, din care se formează aceste alocații. Aici este problema. România este unica țară, cred eu, din toată lumea care plătește alocații copiilor a căror părinți nu trăiesc, nu locuiesc acolo, nu plătesc impozite și primesc alocații până la 18 ani ai copiilor”, a spus Maria Jeverdan, directoarea unei firme de asistență juridică care prestează servicii în domeniul redobândirii cetățeniei române.
Oxana Eșanu, avocată, membră a Uniunii Avocaților din R. Moldova, care a participat la aceeași emisiune, a explicat că persoanele pot contesta deciziile statului român de suspendare sau anulare a actelor de identitate, în cazul în care consideră că a fost încălcată procedura. Acesta trebuie să se prezinte la autoritatea emitentă a deciziei de retragere, anulare sau suspendare a actelor și în termen de 30 de zile de când a luat cunoștință cu actul respectiv, să depună o cerere de contestare.
În cazul în care persoana face dovada că nu a recepționat notificarea prealabilă și n-a avut dreptul la apărare, la informare, acestea sunt drepturi încălcarea cărora pot duce la nulitatea deciziei de retragere, de anulare sau de suspendare a cărții de identitate. Pe această piață activau mai mulți intermediari de rea credință, și nu aparține culpa cetățeanului care a redobândit cetățenia pentru faptul că cetățeanul care l-a pus la evidență a încălcat legislația și a înregistrat mai mult de 6 cetățeni, a spus Oxana Eșanu.
Mai multe fațete ale problemei le puteți găsi în emisiunea moderată de Cristina Bencheci de la Radio Moldova.
