Centrul pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării (CCSCD) a publicat vineri, 16 ianuarie, Raportul privind acțiunile de manipulare a informației și ingerințele străine (MIIS) care afectează reziliența democratică a Republicii Moldova. Raportul oferă o evaluare detaliată a evoluției recente a mediului informațional, riscurilor și amenințărilor capabile să afecteze proceselor democratice și parcursului european al statului.
Autorii raportului indică o recalibrare și adaptare constantă a strategiei de manipulare informațională a Federației Ruse și a rețelelor sale de influență. Obiectivul strategic rămâne neschimbat și vizează blocarea integrării europene a Republicii Moldova prin erodarea sprijinului public intern și extern.
Raportul constată că acțiunile de manipulare vizează percepțiile despre viitorul țării și despre capacitatea sa de a deveni stat membru al Uniunii Europene. Mesajele manipulative urmăresc descurajarea populației interne, dar și diminuarea încrederii partenerilor externi în angajamentul european al Republicii Moldova. Cazurile documentate și prezentate în Raport evidențiază faptul că aceste acțiuni sunt coordonate, persistente și adaptate la dinamica politică și socială internă.
Cu referire la tacticile utilizate, care în raport sunt calificate drept maligne, se indică asupra utilizări dezinformării, manipulării emoționale, exploatării temelor sensibile și amplificării artificiale a conținutului online. Sunt prezentate cazuri concrete de manipulare informațională, analizate din perspectiva scopului, publicului țintă și impactului social.
CCSCD prezintă cinci studii de caz, în care analizează narațiunile folosite în spațiul informațional, obiectivele urmărite și metodele de influență.
Primul studiu de caz vizează utilizarea infrastructurii afiliate Kremlinului în campanii de manipulare a populației Republicii Moldova. Rețeaua internațională pro-rusă STORM-1516 (Storm-1516 este o rețea de manipulare pro-rusă afiliată Kremlinului care produce și distribuie narațiuni fabricate (inclusiv deepfake-uri și materiale video regizate) și le amplifică printr-un lanț de distribuție cu conturi de unică folosință, conturi plătite și “spălarea” poveștii prin media terțe, urmată de amplificare de actori pro-ruși). Scopurile urmărite includ discreditarea Republicii Moldova la nivel internațional, afectarea imaginii și reputației externe a Moldovei și erodarea sprijinului partenerilor occidentali prin denigrarea capacității statului de a asigura un proces electoral democratic și un parcurs european sigur. Atacurile au vizat inclusiv lideri pro-europeni, în special în perioadele electorale și postelectorale. Mesajele propagate: „UE înseamnă costuri, pierdere de suveranitate, dependență”; „aderare pe două viteze / drepturi reduse”; „presiuni externe pentru blocări înainte de alegeri”; „ministerul adevărului” „steag fals”; „înscenare/propagandă”; ironizare a incidentelor. „Occidentul înarmează RM”; „RM e împinsă spre război”; escaladare; „rute de contrabandă cu arme Ucraina–RMRO”; „arme pentru provocări/false flag”; „asistența UE = eliminarea opoziției”; insinuări despre diaspora „ONG-uri și media ‘dirijate’ de Occident”; „proiecte media = război informațional” „persecuție politică”; instrumentalizarea autonomiei pentru polarizare
Un alt studiu de caz vizează utilizarea organizațiilor civice și a think-tank-urilor occidentale aliniate ideologic cu Kremlinul ca vectori ai mesajelor manipulatorii ruse. În contextul Moldovei, obiectivul acestei tactici este subminarea încrederii în instituțiile europene și în parteneriatul cu UE, prin prezentarea măsurilor europene de protecție a proceselor democratice ca fiind forme de cenzură sau ingerință politică. Pe termen mediu, această tactică urmărește slăbirea sprijinului public pentru parcursul european, delegitimarea autorităților de la Chișinău și alimentarea suspiciunii față de corectitudinea proceselor electorale, fără a expune direct sursa reală a influenței. Mesajele utilizate în spațiul public – presupusa ingerință a UE în alegerile din RM, negarea pericolului dezinformării, promovarea mesajelor conspiraționiste privind folosirea ONG-urilor pentru promovarea intereselor elitelor, etc.
Raportul descrie fundalul socio-politic actual ca fiind profund polarizat și fragmentat în raport cu încrederea în instituțiile statului. Această polarizare este amplificată de dependența crescută de platformele sociale ca sursă primară de informare. Conform analizei, aceste vulnerabilități sunt exploatate sistematic în operațiuni de dezinformare.
Raportul subliniază, în concluzii, că pentru a face față dezinformării, societatea trebuie să fie capabilă să înțeleagă tiparele de manipulare, și ar fi nevoie de consolidarea comunicării strategice și cooperarea între instituții, mass-media și societatea civilă. Raportul recomandă acțiuni coordonate care să reducă vulnerabilitățile și să întărească coeziunea socială. Concluziile formulate de autorii raportului confirmă că amenințările MIIS la adresa Republicii Moldova sunt persistente, adaptive și multidimensionale. Eforturile externe nu provin exclusiv din partea Federației Ruse în mod direct, dar sunt implicați și actori pro-ruși din spațiul european, actori politici, media sau ONG-uri cu conexiuni cu Federația Rusă. Măsuri de alfabetizare media sunt esențiale, dar deja nu sunt suficiente în absența unei abordări proactive, coordonate și de tip „întreaga societate” orientată spre consolidarea rezilienței societale. Centrul consideră că parteneriatul cu mass-media și societatea civilă este un element-cheie al rezilienței democratice. Înțelegerea tiparelor de manipulare și a modului de operare al actorilor maligni reprezintă un prim pas necesar pentru protejarea spațiului informațional și a parcursului democratic al Republicii Moldova.
Raportul integral poate fi citit Aici.
