Ședința guvernului din 4 decembrie a fost dedicată discuțiilor asupra Proiectului Legii bugetului pentru anul 2026. Documentul, în opinia lui Alexandru Munteanu, prim-ministru, alocă o mare parte de cheltuieli pentru investiții. „Încercăm și cred că vom reuși să mișcăm economia noastră de la consum spre Investiții. Vom investi mult anul viitor, dacă aprobăm acest buget”, a spus premierul.
Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a numit documentul „bugetul investițiilor responsabile” și și-a exprimat speranța că creșterea economică prognozată va fi de 2,4% și poate va depăși acest nivel. Produsul intern brut nominal de la care pornesc calculele este de 377 mlrd lei, o inflație anuală de 4,3 la sută la sfârșit de an și un salariu mediu lunar de 17400 de lei, în creștere de peste 11% față de anul 2025.
Ministrul Gavriliță a adăugat că creșterea bugetului de stat constituie 3,9 mlrd lei, ceea ce este peste 5% față de anul 2025, cheltuielile vor crește cu 7%, iar deficitul bugetar – 20,9 mlrd lei sau 5,5% din PIB.
„Trebuie să recunosc, că deficitul nu e mic, dar este important să subliniem că circa jumătate din acest deficit va merge spre investiții”, a precizat ministrul Finanțelor.
Din diferența de cheltuieli pentru 2026 față de actualul buget precizat ministrul a evidențiat principalele categorii de cheltuieli: peste 3 mlrd lei – în domeniul economiei; circa 640 mln lei – în ordine publică; 630 mln lei – pentru învățământ; aproape 590 mln lei – în sănătate; cca 371 mln – în protecția mediului; pentru cultură și sport – peste 130 mln lei.
Pentru domeniul economiei cheltuielile per total vor depăși 5 mlrd lei, a spus ministrul, și s-a referit la 1,1 mlrd lei pentru IMM-uri; generarea și stocarea energiei – peste 560 mln lei; dezvoltarea agriculturii și mediului rural – 465 mln lei; 280 mln lei – dezvoltare regională și locală; cale ferată – 195 mln lei; eficientizarea energetică a sectorului rezidențial – aproape 185 mln lei; fondul de garantare a afacerilor în sectorul rural – 165 mln lei; programul de împădurire – 140 mln lei; administrarea zonelor turistice – 64 mln lei. Acestea sunt doar investițiile care se vor investi adițional față de bugetul 2025.
Ministrul Gavriliță a încheiat prezentarea cu: „Per total, pentru realizarea măsurilor din agenda planului de creștere economică pentru cheltuieli capitale aferente dezvoltării economice se preconizează alocarea a circa 5,6 miliarde de lei. Sumă record!”.
Obiecții la proiectul bugetului prezentat și la modul cum a fost prezentat a avut Sergiu Sainciuc, vicepreședintele Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova (CNSM), care a spus că proiectul bugetului i-a fost publicat târziu, abia aseară, că nu a reușit să citească toate nota informativă, care are circa 90 de pagini, și că CNSM a reușit să avizeze doar bugetul asigurărilor sociale de stat.
„Noi menționăm, că chiar dacă bugetul are un deficit enorm, sunt prevăzute resurse financiare și pentru anumite majorări salariale, creșterea valorii de referință a salariului de la 2200 la 2400 de lei, care se referă la lucrătorii din cultură, la funcționarii publici din APL de nivelul I și II și la angajații Ministerului Apărării și alte categorii. Spre regret, nu s-a făcut nici o modificare la altă valoare de referință de 2500 de lei care să se refere la majoritatea angajaților din sectorul public, sectorul bugetar, personalul MAI, nu deși legea nr. 270 privind sistemul unitar de salarizare prevede că indexarea se face anual, în dependență de situația economică, dar cu o valoare nu mai mică decât rata inflației. Dacă anul acesta rata inflației a fost de 7,6%, ar fi trebuit să fie o indexare măcar de 7,6 la sută. În opinia sindicatelor, nu s-au respectat și anumite proceduri: este vorba de avizare, consultare, este vorba că în toți anii precedenți se examinau bugetele în cadrul Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective de către partenerii sociali – sindicatele, patronatele, Guvernul și se lua o decizie, se aprobau bugetele, apoi se examinau la guvern, parlament. Era o transparență, o incluziune, acum spre regret nu s-a întâmplat”, a spus Sergiu Sainciuc.
In replică, ministrul Gavriliță, cu referire la procedură și transparență, a spus că înțelege și acceptă critica, dar că factorii obiectivi – învestirea guvernului cu puțin timp înainte, nu i-a permis să se încadreze în termenii legali privind elaborarea bugetului, dar a dat asigurări că pentru anul viitor se va ține de toate rigorile și procedurile. Privind salariile, ministrul Finanțelor a spus că în câteva luni va prezenta o nouă lege a salarizării despre care spune că va fi mai corectă și mai echitabilă, iar majorările suplimentare la situația de astăzi ar fi iresponsabile.
„Majorările au fost prognozate numai acolo, unde situația este cea mai dramatică”, a spus Gavriliță, adăugând că se va discuta ulterior despre o majorare mai semnificativă a salariilor, care să aibă și o acoperire economică reală. Totodată, ministrul Finanțelor speră că parlamentarii vor avea măcar o săptămână la dispoziție pentru a consulta, înainte de vot, prevederile propuse de guvern, dar ar fi de dorit ca inițiativele noi să vină și pe partea de venituri, nu pentru noi împrumuturi și cheltuieli care nu generează și creștere.
Sergiu Harea, președintele CCI, a cerut ca în primul trimestru al anului următor guvernul să aibă o discuție cu mediul de afaceri asupra unor aspecte, care nu s-au luat în considerare la formarea bugetului 2026.
Vicepreședintele CALM, Marcel Bobeica, a lăudat proiectul bugetului, spunând că acesta este spre binele dezvoltării rurale, dar a solicitat revenirea la subiectul creșterii veniturilor primăriilor.
Natalia Plugaru, ministra Muncii și Protecției Sociale, a prezentat bugetul asigurărilor sociale de stat (BASS) pentru anul 2026, care este de 51,45 mlrd lei. Acesta prevede câteva programne, importante în viziunea ministrei, și anume: programul protecției persoanelor în etate și a pensionarilor – 34 mlrd, în creștere cu 11% față de anul 2025. Peste 665 mii de peroane vor primi pensii, iar de la 1 aprilie acestea vor fi indexate cu aproximativ 6,8% în funcție de evoluția indicatorilor economici.
Programul pentru familii și familii cu copii mici va avea un buget de aproape 5 mlrd de lei. Îndemnizația unică la nașterea copilului crește la 21886 de lei. Și în 2026 78 de mii de familii vor primi o indemnizație lunară de 1000 de lei pentru copiii de până la doi ani. 26 de mii de veterani vor primi alocații lunare în sumă de 2700 de lei. Bugetul vizează 160 de mii de persoane cu dizabilități, inclusiv 11 mii din ei – copii. Pensia minimă pentru dizabilitate va fi de la 1500 la 2300, în funcție de gradul acordat.
Emil Ceban, ministrul Sănătății, a prezentat proiectul legii Fondului de asigurări obligatorii de asistență medicală 2026. Fondul are un buget la venituri de peste 18 mlrd 833 mii de lei, în creștere cu 8,3% , și la cheltuieli de 19 mlrd de lei, cu un deficit de peste 300 mln lei. Veniturile la Fondul AOAM se vor realiza din primele de asigurare medicală obligatorie, transferuri le de la bugetul de stat pentru asigurarea categoriilor neangajate. Pentru 2026 prima de 9% din salariu pentru asigurarea medicală rămâne neschimbată, la fel ca și cea fixă 12 600 lei. Ministrul a menționat că lista cu medicamente și dispozitive medicale compensate se extinde și pentru asta se mai alocă peste 9 mln de lei.
Cabinetul de miniștri a votat bugetul de stat pentru anul 2026 și-l va prezenta parlamentului pentru examinare, dezbatere și aprobare.
