Curtea Constituțională a examinat sesizarea Comisiei Electorale Centrale despre validarea alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025.
După raportul amplu prezentat de Angelica Caraman, președinta CEC, care a menționat numărul de alegători incluși în liste, numărul secțiilor de votare și suma cheltuită pentru organizarea alegerilor – peste 76 mln de lei, provocările procesului, a urmat sesiunea de întrebări-răspunsuri.
Primii au adresat șefei CEC întrebările lor reprezentanții partidelor și blocurilor electorale care au trecut pragul electoral. Au urmat și întrebări din partea judecătorilor constituționali către Angelica Caraman. Rugată să precizeze ce anume solicită CEC de la Curtea Constituțională, ea a spus: confirmarea rezultatelor, validarea numărului de mandate a concurenților electorali și confirmarea listei deputaților aleși. Caraman a trebuit să explice care sunt consecințele lipsirii Partidului Politic „Democrația Acasă” de alocații bugetare pe o perioadă de doi ani, și a precizat că ingerințele externe prin intermediul platformelor digitale nu au fost în măsură să influențeze rezultatele alegerilor, deși Pavel Postica, vice-președintele CEC, menționat că este o situație care ar putea pe viitor pune în pericol calitatea votului.
Domnica Manole a dat citirii unui fragment din constatările Comisiei de la Veneția cu referire la cazurile de anulare a rezultatelor alegerilor de către curțile constituționale și a întrebat dacă R. Moldova are cadrul legal necesar pentru a gestiona integritatea procesului electoral din perspectiva influențelor necorespunzătoare a platformelor electronice, și de ce nu s-a atras atenția asupra acestor aspecte până la campania electorală. Caraman a răspuns că CEC acționează în limita cadrului legal deja stabilit, iar ce privește on-line-ul, CEC a luat legătura cu conducerea platformelor on-line, că organele de drept au primit sesizările CEC care au rămas fără răspuns, dar că o soluție universală nu crede că există nici la nivelul Uniunii Europene. Manole a concluzionat că subiectul trebuie să revină în atenția Parlamentului, pentru ca să se consolideze și acest aspect din punct de vedere legislativ.
Adrian Lebedinschii, reprezentantul Blocului Electoral Patriotic, a dat citirii unei liste lungi de încălcări și abateri în cadrul procesului electoral, sesizate de formațiunea pe care o reprezintă. Primele invocate au fost „multiple inovații electorale” care i-au permis concurentului să califice alegerile drept „parțial libere și parțial corecte”. Utilizarea resurselor administrative de către PAS, implicarea președintelui Maia Sandu în favoarea concurentului electoral PAS, care a utilizat transfer de imagine și asociere constantă cu acest partid, ceea ce este incompatibil cu un proces liber electoral, în viziunea lui Lebedinschi. Reprezentantul BE a mai invocat prezența blocului electoral camuflat dintre PAS și PP Platforma Demnitate și Adevăr, ceea ce este interzis de către Codul Electoral. Printre alte nereguli constatate, Adrian Lebedinschi a evidențiat procesul electoral organizat pentru alegătorii din stânga Nistrului, invocând numărul mic de secții de votare (12), relocarea unora dintre ele din motive de securitate, reparațiile a 6 poduri peste Nistru în ajun de alegeri, pe care le-a calificat drept acțiuni de limitare și de descurajare a alegătorilor din stânga Nistrului de a participa la alegeri. Lebedinschi a solicitat Curții să nu fie recunoscute rezultatele alegerilor și invalidarea scrutinului. Domnica Manole l-a întrebat, care din cele încălcări menționate de el au fost confirmate de hotărâri judecătorești, la care Lebedinschi a răspuns că a depus 46 de contestații, dar că instanțele de judecată „nu ne-au dat crezare” și nu sunt hotărâri judecătorești de constatare. „În ce măsură susținerea Maiei Sandu, încercarea ei de a atrage persoane pe listă, și tot ce ați invocat, a influențat rezultatele scrutinului, mai ales că Dvs ați avut posibilitatea să contestați”, a întrebat Nicolae Roșca, la care Lebedinschii a spus că estimativ îi vine greu să numească o cifră, dar crede că numărul de 40% din cei indeciși ar fi putut fi influențați de mesajele de ură, de frică de război, de alte mesaje. „Doar blocul camuflat cu PPPDA a adus minim un mandat în parlament, sau cca 15 mii de voturi”- a precizat Lebedinschii.
Reprezentantul PAS, dl Gherciu, a cerut Curții validarea scrutinului și listei de deputați.
Vasile Costiuc, liderul PPDA a luat cuvânt și a comunicat în ședința CC că cei care au votat pentru PPDA nu sunt conturi fictive, dar cetățeni reali. Costiuc s-a plâns pe cenzura în mass-media, că nu a avut acces la discuții despre problemele societății, și de aceea a migrat în spațiul on-line, unde „suntem super prezenți”. Costiuc a respins acuzațiile CEC că ar fi trecut în Parlament din contul unor „conturi inautentice, false, fictive, mijloace de promovare neautentice” că ar fi necesar ca aceste noțiuni să fie explicate de către Parlament, pentru ca practicile instituțiilor statului să fie aplicate egal tuturor concurenților electorali, inclusiv celor ce nu au trecut în parlament. Costiuc a solicitat emiterea unei adrese parlamentului în acest sens și a mai propus „un master-class deputaților” care vor dori să afle cum să se promoveze gratuit pe rețelele de socializare.
La întrebarea lui Nicolae Roșca, dacă „Rețelele de socializare sunt în măsură să influențeze subconștientul alegătorului pentru a vota un anumit concurent electoral, ele pot fi decisive în raport cu alte mijloace de informare în masă?”, Vasile Costiuc a spus că e o întrebare foarte complexă, dar nu poate răspunde argumentat de studii, dar crede că da, pot influența rețelele rezultatele alegerilor. Costiuc a solicitat Curții validarea alegerilor parlamentare.
Pavel Postica a spus că reprezentanții partidelor au făcut declarații politice preponderent, și a răspuns la unele învinuiri aduse CEC-ului.
Reprezentanții altor concurenți electorali care au câștigat mandate în Parlament nu s-au prezentat la ședință.
Curtea s-a retras pentru deliberare și va pronunța decizia la ora 15.30.
