Misiunea de monitorizare a alegerilor a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) a difuzat o declarație privind constatări și concluzii preliminare în urma observării campaniei electorale și alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025. Raportul final va fi disponibil în câteva luni, anunță raportorii.
Din concluziile preliminare cu care începe raportul: „Alegerile parlamentare din Moldova din 28 septembrie 2025 au fost competitive și au oferit alegătorilor o alegere clară între mai multe alternative politice, dar procesul a fost marcat de cazuri serioase de interferență străină, finanțare ilegală, atacuri cibernetice și dezinformare la scară largă. Cadrul legal a fost întărit pentru lupta împotriva cazurilor de corupție electorală și oferă o bază solidă pentru organizarea de alegeri democratice, deși schimbările legislative realizate din scurt înainte de alegeri au avut un impact asupra certitudinii legislative. Administrația electorală a gestionat pregătirile în mod profesionist și eficient. Cu toate acestea, câteva decizii ale Comisiei Electorale Centrale (CEC) cu privire la chestiuni controversate au fost luate pe linii partizane, au pus in discuție imparțialitatea sa. Deciziile luate în cele două zile înainte de alegeri privind neeligibilitatea a două partide, bazate pe presupuse fapte de finanțare ilegală, au limitat dreptul lor la un remediu efectiv. Într-un mediu puternic polarizat, candidații și-au desfășurat campania în mod liber pe teritoriul țării. În ciuda eforturilor autorităților, extinse scheme de cumpărare de voturi și pentru influențarea alegătorilor au fost identificate în mod credibil. Dezinformarea extinsă pe rețelele de socializare, acoperirea mediatică părtinitoare în majoritatea instituțiilor de presă și caracterul limitat al materialelor mediatice de tip investigativ sau analitic au limitat abilitatea alegătorilor de a face o alegere informată. Ziua alegerilor a fost bine pregătită, s-a desfășurat în mod ordonat și transparent, iar procesul a fost apreciat pozitiv de către observatorii MIOA.”
Cadrul legislativ, scriu Observatorii OSCE în raport, în general oferă o bază solidă pentru desfășurarea unor alegeri democratice în conformitate cu standardele internaționale, că după alegerile prezidențiale și referendumul din 2024 acesta a suferit „o revizuire serioasă” care au adus „îmbunătățiri esențiale”, cum ar fi definiții mai clare ale corupției electorale, sancțiuni mai stricte și o reglementare mai eficientă a finanțării electorale. Totodată, „modificările frecvente ale legislației, inclusiv cu puțin înaintea acestor alegeri, au afectat implementarea efectivă, certitudinea legală și stabilitatea legislației electorale.”
În opinia OSCE, „CEC a gestionat în mod profesionist și eficient pregătirile tehnice pentru desfășurarea alegerilor, respectând în majoritatea cazurilor termenele limită prevăzute de legislație. Activitatea organelor electorale de toate nivelurile a fost transparentă, ședințele au fost deschise pentru observatori și mass-media, iar ședințele CEC – transmise în direct online. Cu toate acestea, decizii ocazional influențate de politică, luate pe marginea unor probleme controversate, au pus la îndoială imparțialitatea și independența acesteia.”
”În ciuda îngrijorărilor privind numărul de secții de votare și numărul de buletine disponibile alegătorilor din Transnistria, observatorii MIOA au remarcat că scrutinul s-a desfășurat fără cozi excesive sau insuficiență de buletine de vot, deși cu o oarecare supraaglomerare. Observatorii MIOA au apreciat pozitiv procesul de votare în 99% din cele 1314 secții de votare observate (mai mult de jumătate de birouri electorale ale secțiilor de votare din țară), descriind procesul ca fiind profesionist, calm și fără probleme. Puținele observații negative au vizat în principal prezența unor persoane neautorizate la secțiile de votare (32 de rapoarte), inclusiv membri ai poliției (11) și funcționari locali (6). Observatorii MIOA au mai raportat câteva cazuri în care reprezentanții concurenților electorali țineau evidența alegătorilor care au votat.” – se mai spune în raport.
„Reprezentanții concurenților electorali au fost prezenți în 99% din secțiile de votare observate, iar în 6 cazuri s-a remarcat că aceștia interveneau în activitatea birourilor electorale ale secțiilor de votare. Observatori din rândul cetățenilor au fost prezenți în 61% din secțiile de votare observate, ceea ce a contribuit la transparență. Conform Prim-ministrului, în ajunul și în ziua alegerilor, infrastructura electorală a Republicii Moldova a fost supusă multiplelor atacuri cibernetice. Aceste atacuri au țintit preponderent site-ul CEC și unele secții de votare din străinătate, dar, precum s-a raportat, au fost depistate și neutralizate în timp real, fără a perturba procesul electoral. De asemenea, un atac de amploare din ziua alegerilor a forțat STISC să blocheze platforma host.md, lăsând circa 4000 de site-uri neactive. Pe parcursul zilei, au fost raportate amenințări cu bombe în unele secții de votare pentru alegătorii din Transnistria (37/6, 37/10, 37/11, 34/14) și într-o secție de votare din Drochia, în unele din ele în mod repetat, precum și la podurile peste râul Nistru. A avut loc, de asemenea, o campanie de dezinformare semnificativă precum că multe poduri ar fi închise pentru lucrări de construcție. Observatorii MIOA au remarcat că nu este adevărat, însă au raportat cozi lungi din automobile. Procesul de votare la secții și deplasarea pe poduri au fost sistate temporar, ceea ce a rezultat în cozi lungi. De asemenea, au fost raportate amenințări cu bombe la secții de votare din Belgia, Italia, Statele Unite, Spania și România.” – notează observatorii.
Privind comportamentul mass-media în alegeri, despre care MOA OSCE a scris și cu referire la organizațiile de media care au realizat observările, Misiunea remarcă următoarele:
„În general, instituțiile mass-media au oferit concurenților electorali numeroase posibilități de a-și prezenta pozițiile și opiniile în cadrul dezbaterilor, talk-show-urilor, emisiunilor de actualitate și buletinelor de știri. Cu toate acestea, acoperirea părtinitoare în majoritatea mass-media, combinată cu abordarea difuzării știrilor axate pe evenimente și declarații, materiale investigative și analitice limitate, precum și multiple dezinformări în rețelele de socializare, au împiedicat semnificativ oportunitățile alegătorilor de a face o alegere informată.” În același timp, monitorizarea mass-media a descoperit că unele instituții media au favorizat anumiți concurenți electorali, au promovat mesaje asemănătoare cu sloganele electorale ale unor concurenți, au difuzat materiale critice doar despre unii concurenți, fără a face același lucru și despre alți concurenți electorali. „Mass-mediile online monitorizate de MOA ODIHR au dat dovadă, de asemenea, de alinierea evidentă a politicilor editoriale în perioada electorală”.
Raportul complet îl puteți citi aici:
