Efortul refugiaților ucraineni de a-și instrui copiii, în timp ce se află pe teritoriul Republicii Moldova, a fost discutat în cadrul unei sesiuni de informare, la Criuleni, cu participarea cetățenilor ucraineni, stabiliți temporar în Moldova, a reprezentanților Direcției Educație Criuleni, și a Serviciului de Asistență Psihopedagogică Criuleni. Organizarea sesiunii de informare i-a revenit AO Fiecare Contribuie pentru Schimbare, asociație care acordă suport refugiaților din prima săptămână de la invazia pe scară largă a Federației Ruse pe teritoriul Ucrainei.
Despre felul în care își fac studiile unii elevi, despre planurile celor care urmează să înceapă școala, despre faptul că unii deja nu mai au case la care să revină, în țara lor, despre cei care au absolvit și deja sunt studenți, despre succese și dificultăți, au discutat deschis, au convenit cu organizatorii că vor reveni să discute unele doleanțe.
Autoritățile din domeniul educației ale Republicii Moldova sunt preocupate, ca fiecare familie să-și poată instrui copiii în una din formele acceptate: instruire online la o școală din Ucraina, instruire la domiciliu sau studii în școlile din Republica Moldova, cu predare în limba rusă, ucraineană sau în limba română, instruire la grădiniță, spunea Galina Sașcov, specialistă la Direcția Educație. Galina Sașcov a informat, că în raionul Criuleni sunt 24 de copii refugiați, incluși în școală, și că părinții a 10 copii, care nu frecventau nici o formă de instruire, în 2024, au fost ajutați să depășească această dificultate.
Adunați din diferite sate, unele mame și tați sau tutori au întrebat dacă le pot fi incluși copiii în instituții de învățământ cu predare în limba rusă. Galina Sașcov i-a informat că în r. Criuleni există o singură instituție de acest fel – Gimnaziul Bălțata, dar că poate direcția să-și asume transportarea lor, e o chestie ce necesită studiere.
Ana, refugiată, spunea că are doi copii. Cel mai mare a absolvit deja online o școală din Ucraina, cel mai mic e în cl. 7 și tot online studiază, în schimbul doi, dar ar mai vrea să învețe limba română și a sugerat să fie găsite niște ore mai convenabile pentru cursul de română, organizat de AO FCPS. Karina e al patrulea an în Moldova, are doi copii, dintre care unul studiază online, iar cel mic va merge în acest an în cl. I într-o școală cu predare în română. Evghenia are 3 copii, toți tei învață într-o școală cu predare în l. română. Mai greu îi vine Lealei, care este de etnice romă, are 4 copii și încă unul sub tutela soțului. Femeia spune că pe cei mici nu-i primește nici o grădiniță, pentru că ea a refuzat să-i vaccineze. Familia ei stă în chirie într-o întovărășire pomicolă, care teritorial se atribuie unei primării din r. Criuleni, dare este mai aproape de mun. Chișinău. Școala care e mai aproape de domiciliu nu ar mai avea locuri și astfel doi copii de-ai săi riscă să rămână în afara școlii. Este unul dintre cazurile, care necesită abordare individuală, a spus Victoria Secu, directoarea AO FCPS și împreună cu specialista de la Educație și-au notat să studieze oportunitățile pe care le pot propune acestei familii ca să le asigure copiilor dreptul la educație și la asistență medicală.
Svetlana, care la rândul ei e învățătoare și are elevi online în Ucraina, și cu care „Est-Curier” înregistrase anterior un interviu, ne-a comunicat că nu mai are casă în orașul Pokrovsk, aflat acum în epicentrul luptelor. „Avem grupuri de localnici, pe care puținii oameni rămași în oraș mai pun fotografii. Orașul e distrus, casa noastră cu 5 etaje, la fel, e o ruină. Au rămas în el în jur de o ie de oameni, care se ascund permanent în subsoluri. Deja nici voluntarii nu mai sunt lăsați să intre în oraș, nici să le furnizeze provizii, nici să-i evacueze… Aveam acolo apartament cu 3 odăi, făcusem în el reparație și nu am mai apucat să ne bucurăm de condiții bune de trai. Acum nu mai avem la ce ne întoarce, nici eu, nici sora mea, cu care locuiam în același bloc, la diferite etaje. O groaznic, în ce s-a transformat orașul nostru…”, povestește Svetlana. Familia Svetlanei s-a stabilit în satul de baștină al soțului ei, moldovean, și își continuă viața, împreună cu cei trei copii ai lor.
Reprezentanta Serviciului de Asistență Psihopedagogică Criuleni, Angela Ceban, le-a vorbit despre instituția pe care o reprezintă și serviciile cu care poate interveni în cazul copiilor care necesită evaluare, re-evaluare, asistență psihopedagogică sau logopedică, planuri individualizate de studii celor cu nevoi speciale sau ghidare și orientare în carieră. Serviciul mai poate oferi suport profesorilor care le predau elevilor refugiați, în cazul în care au nevoie de asistență metodologică.
În acest an, ministerul educației al Ucrainei intenționează să reducă numărul obiectelor studiate online la limba ucraineană și istorie. Informația vine de la Tatiana Moroz, care este implicată și în activitatea ONG-ului Moldova pentru Pace, de aceea, spunea dumneaei, este necesar ca părinții să fie informați și să cunoască oportunitățile pe care le pot accesa în Moldova, pentru ca copiii lor să nu rămână neinstruiți.
La final, Galina Sașcov i-a informat că în acest an autoritățile insistă să aibă mai multă claritate asupra numărului de copii ai refugiaților ucraineni, care au protecție temporară a Republicii Moldova, și despre felul în care își fac studiile, de aceea le-a comunicat că MEC va pune la dispoziția părinților un formular în trei limbi, pe care-l vor putea solicita de la școli sau direct de pe pagina web a ministerului, prin care să declare absolut toate datele despre copil, statutul lui, forma de instruire și alte detalii, necesare pentru un registru național al elevilor care s-au refugiat în țara noastră.
Totodată, cetățenii ucraineni au fost informați că ajutorul de 1000 de lei pentru fiecare elev, acordat de Guvern în această lună cu scopul de a diminua din povara familiilor de a se pregăti de școală, poate fi accesat și de ei.
Sesiunea de informare a avut loc grație suportului Fundației Pestalozzi și al Asociației Pro-Didactica.
