Reprezentanți a cinci primării din raioanele Criuleni și Dubăsari, precum și ai consiliilor raionale ale celor două raioane, toate situate în Zona de Securitate, au discutat raportul de monitorizare a bugetelor destinate apărării drepturilor omului și intereselor legitime ale persoanelor vulnerabile la nivel local, realizate de către Centrul de Justiție Socială (CJS) „Echitate” în cadrul inițiativei ”Bugetare echitabilă și responsabilă”.
Maria Zugravu, președinta CJS „Echitate”, spunea la începutul evenimentului de prezentare a rapoartelor de monitorizare, că în acest proiect sunt implicate 15 organizații ale societății civile de toată țara, care au realizat 30 studii similare la subiecte legate de prioritățile bugetare în contextul integrării europene. Toate studiile pot fi găsite pe site-ul euromonitor.md, inclusiv raportul elaborat de „Echitate”, ce vizează cinci primării și două consilii raionale. Obiectivul general al proiectului este de a consolida capacitatea organizațiilor societății civile de a sprijinii alinierea priorităților bugetare la agenda de integrare europeană pentru ca organizațiile să colaboreze în acest sens cu APL.
Una dintre constatări făcute de Ion Calcatinge, expert în sociologie, vizează starea de lucruri de facto în aceste localități la capitolul transparență, comparativ cu cerințele legilor care asigură transparența decizională.
„Obiectivul nostru a fost să măsurăm transparența bugetară, să vedem modul în care APL alocă și gestionează fonduri pentru drepturile omului și să identificăm care sunt, totuși, lacunele și să formulăm niște recomandări. De ce am realizat acest raport? Pentru că există încă un acces limitat la justiție pentru persoanele vulnerabile și vrem totuși să vedem dacă este vreo soluție sau vreo posibilitate pentru administrația publică de nivel 1 și 2 să ofere mai multe fonduri pentru susținerea persoanelor cu diferite vulnerabilități din comunități”, spunea Ion Calcatinge.
Autorii raportului au evaluat modul în care primăriile Coșnița, Pîrîta, Holercani, Molovata Nouă și Dubăsarii Vechi comunică cu cetățenii prin intermediul paginilor web, a paginilor de pe rețelele de socializare, le comunică proiectele deciziilor, organizează consultări publice (mimate sau reale) și documentează rezultatele acestora, publică deciziile cu tot cu anexe, publică bugetele și rapoartele de executare pe compartimente, alocă mijloace pentru asigurarea drepturilor omului la nivel local, și alte aspecte.
Drept concluzie, autorii raportului au clasificat cele cinci primării și două consilii în modul următor: pentru consilii raionale: Criuleni – grad de transparență 65% (satisfăcătore), Dubăsari – grad de transparență – 75% (bună).
Gradul de transparență al primăriilor monitorizate: Pîrîta – 12,5% (inexistentă); Molovata Nouă – 45% (slabă); Holercani – 47,5% (slabă); Coșnița – 67,5% (satisfăcătoare); Dubăsarii Vechi – 80% (bună).
Rima Dumitrașciuc, expertă financiară în cadrul inițiativei, a examinat bugetele aprobate de către autotirățile menționate prin prisma investițiilor făcute pentru drepturile grupurilor vulnerabile (ajutoare sociale, suport în situații critice etc), iar la concluzii a recomandat ca APL să introducă linii bugetare separate pentru cheltuielile care vizează protecția și promovarea drepturilor omului (ex. asistență juridică gratuită, accesibilitate pentru persoane cu dizabilități, prevenirea violenței în familie), astfel încât să poată fi urmărite și evaluate cu precizie.
O altă preocupare a CJS „Echitate” în acest proiect a fost promovarea mecanismului de bugetare participativă. Acesta presupune alocarea de către consiliile locale a unei sume de bani din bugetul public care să susțină inițiativele și proiectele mici ale grupurilor de cetățeni. Cetățenii vin cu propria contribuție la proiectele inițiate de ei, iar scopul este rezolvarea unei probleme comunitare prin implicare cetățeni-APL. În acest sens a fost invocat exemplul primăriei Dubăsarii Vechi, care aplică un astfel de mecanism, iar în anul curent accentul s-a pus pe reabilitarea câtorva fântâni publice, necesitate identificată în cadrul unor consultări publice pe problemele comunitare.
„Și noi avem asemenea experiență, doar că nu știam că se numește „bugetare participativă, – spunea primara de la Molovata Nouă, Marina Gazea. – Primăria a cumpărat două scaune, iar oamenii din mahalele unde am propus să le instalăm s-au unit și au executat singuri lucrările de instalare, au amenajat teritoriul adiacent, chiar și tomberoanele de prin preajmă le-au spălat!”
Facilitatoarele locale au identificat problemele locale, la care ar putea APL, când va planifica bugetul pentru anul viitor, aloca sume de bani pentru necesitățile grupurilor vulnerabile.
De exemplu, Marina Terenti de la Holercani spunea că APL ar putea desfășura mai multe sesiuni de informare pentru victimele violenței în familie, femei în special, ca acestea să-și cunoască drepturile, să știe unde să apeleze, cum să ceară un ordin de restricție, să nu lase problemele să le afecteze copiii. Elena Tanasiev de la Coșnița spunea că o problemă la rezolvarea căreia ar putea contribui APL prin mecanismul de bugetare participativă este dotarea instituțiilor publice cu rampe care să faciliteze accesul persoanelor cu dizabilități, iar Mariana Gundogdu de la Molovata Nouă crede că un fond special alocat problemelor cetățenilor fără acte ar fi binevenit, ca aceștia să fie ajutați nu din bugetul personal al primarului, dar din cel al comunității.
Aici a intervenit cu o replică Gheorghe Petică, secretarul consiliului comunei Coșnița, care a observat că APL de nivelul întâi nu au la dispoziție mecanisme legale de a loca buget participativ pentru persoanele cu nevoi speciale sau cu dizabilități, însă doar pentru careva evenimente, instruiri, mese rotunde. Unele probleme pot fi soluționate prin acoperirea cheltuielilor din fondurile de rezervă, dar aceste mijloace se repartizează prin decizia consiliului în conformitate strictă cu regulamentul utilizării fondului de rezervă. Legislația prevede expres în ce cazuri primarul poate aloca bani prin dispoziție, cu ulterioara aprobare a consiliului local. „După părerea mea, este necesară intervenția statului: să nu ne limiteze pe noi, ca APL de nivelul I, unde să dăm noi banii!”, spunea Gheorghe Petică.
Maria Zugravu a propus ca observația dlui Petică să fie transmisă partenerilor, ca acesta să devină un subiect de lobby pe lângă legiuitori, astfel încât APL să aibă dreptul să-și ajute cetățenii și aflați în altfel de crize din același fond de rezervă. Cât privește bugetarea participativă, dl Petică a spus că e o noțiune relativ mai nouă, dar i se pare un instrument foarte util pentru bugetele locale. CJS „Echitate” a pregătit pentru toți participanții un suport practic despre mecanismul de bugetare participativă, pe care, la dorință, îl vor putea implementa în primăriile unde locuiesc și muncesc.
Gurii Isac, vicepreședintele r. Dubăsari, prezent la eveniment, a remarcat că toate cazurile de care s-a preocupat CJS „Echitate”, sesizate de oameni în special cu venituri modeste, și-au găsit soluționare, iar asta înseamnă că a fost nevoie ca cetățenii să le sesiseze, iar autoritățile de toate nivelele să colaboreze pentru soluționarea lor.
Evenimentul și raportul de monitorizare au fost realizate în cadrul inițiativei ”Bugetare echitabilă și responsabilă” implementată de către Centrul de Justiție Socială „ECHITATE”, cu suportul financiar al Uniunii Europene și Fundației „Friedrich Ebert”, în cadrul proiectului „Societatea Civilă pentru Integrarea Europeană”, finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Fundația „Friedrich Ebert”, implementat de Expert-Grup, în calitate de partener principal, în parteneriat cu Institutul pentru Politici și Reforme Europene, Institutum Virtutes Civilis și Friedrich Ebert Stiftung Moldova”.
*Advertorial
Imagini de la eveniment, 27 mai 2025:
