Rezultatele unui sondaj realizat printre jurnaliștii din întreaga Europă, publicate în luna martie 2025, relevă o stare îngrijorătoare a profesiei. 60% dintre respondenți au raportat o experiență de epuizare profesională, iar 62% dintre aceștia sunt nevoiți să își completeze veniturile prestând alte tipuri de muncă. Mai mult de 52% dintre respondenți s-au declarat îngrijorați de impactul inteligenței artificiale asupra profesiei de jurnalist.
Sondajul, realizat în cadrul a două proiecte finanțate de Uniunea Europeană dedicat industriei știrilor, este primul studiu la nivel european privind starea profesiei, din 2015. Acesta vine în contextul în care mass-media se confruntă cu dificultăți financiare și continuă să reducă numărul de posturi și să externalizeze munca jurnalistică către liber-profesioniști. Răspunsurile celor intervievați evidențiază preocupările tot mai mari privind securitatea financiară și sănătatea mintală a jurnaliștilor profesioniști, precum și implicațiile acestor factori pentru libertatea presei.
Pentru a se întreține, majoritatea jurnaliștilor apelează din ce în ce mai mult la alte surse de muncă: relații publice (37%), predare (34%), activități non-profit (20%), marketing de conținut (19%) și chiar locuri de muncă precum barman, agent imobiliar și livrare de colete. Această dependență de locuri de muncă din afara redacției stârnește mari îngrijorări cu privire la potențialele conflicte de interese și la independența editorială, care ar putea submina integritatea jurnalistică.
Raportul a fost realizat de proiectul Taktak, sprijinit de UE, în colaborare cu Display Europe, și se bazează pe 436 de răspunsuri la sondaje colectate de la jurnaliști din 33 de țări europene și în 13 limbi.
„Dacă industria știrilor își continuă trecerea la un model dominat de freelanceri, va trebui să depunem mai mult efort pentru a avea grijă de aceștia”, a declarat Jeff Israely, cofondator al Worldcrunch, media cu sediul la Paris, liderul proiectului Taktak.
“Căutarea de noi surse de venit continuă să fie crucială. Dar am învățat în ultimul deceniu că asigurarea calității jurnalismului este singura modalitate durabilă de a ajunge acolo. Iar acest lucru presupune să avem oameni care își pot dedica viața profesională activității de jurnalism.”
Lars Boering, director al Centrului European de Jurnalism, a declarat că este nevoie de o mai bună înțelegere a sprijinului de care au nevoie liber profesioniștii.
„Sondajele de evaluare a situației actuale a jurnaliștilor freelanseri sunt esențiale pentru a găsi modalități de a îmbunătăți mult condițiile de muncă și satisfacția de a lucra ca jurnalist. În timp ce instrumentele și oportunitățile devin din ce în ce mai disponibile pentru jurnaliștii liber profesioniști, folosind platforme pe care se pot publica singuri, mulți lucrează în primul rând pentru mass-media în care pot face mai mult”, a declarat Boering.
În ciuda unui acord larg în rândul profesioniștilor din domeniul știrilor cu privire la faptul că instrumentele de inteligență artificială nu pot înlocui munca profesioniștilor umani, există îngrijorarea că societățile de știri ar putea folosi inteligența artificială drept scuză pentru reducerea costurilor, inclusiv pentru reducerea salariilor jurnaliștilor. Dintre cei intervievați, 16% au declarat că sunt foarte îngrijorați de impactul IA asupra profesiei de jurnalist, iar 36% au declarat că sunt oarecum îngrijorați. Doar 7% au declarat că nu sunt deloc îngrijorați.
Constatările relevă condițiile de muncă precare în industrie, mai mult de jumătate dintre respondenții la sondaj (52%) fiind liber-profesioniști sau lucrând în baza unor contracte care nu implică angajarea, confruntându-se cu salarii mici, lipsa beneficiilor sociale și instabilitate financiară. Chiar și în rândul celor care au un loc de muncă cu normă întreagă, mediile de lucru restrictive și creșterea limitată în carieră rămân provocări actuale.
Insecuritatea financiară este menționată ca o problemă-cheie: 46% dintre jurnaliști se declară nemulțumiți de veniturile lor, în timp ce peste 50% se luptă să acopere nevoile familiilor lor. Raportul a constatat, de asemenea, că 60% dintre jurnaliști s-au confruntat cu epuizarea profesională, mulți dintre aceștia invocând condițiile de muncă instabile, sarcinile administrative și scăderea cererii pentru jurnalism de calitate.
În ciuda acestor provocări, pasiunea pentru profesie rămâne puternică: 65% dintre jurnaliști spun că se așteaptă să fie în continuare în jurnalism peste cinci ani.
Cu toate acestea, fără salarii mai bune, contracte sigure și sprijin structural, presiunea financiară din ce în ce mai mare asupra jurnaliștilor amenință integritatea și calitatea știrilor, subliniind nevoia urgentă de reforme structurale pentru a sprijini jurnalismul independent.
Creșterea jurnalismului freelance în Europa a produs o schimbare structurală în industria media, deoarece bugetele din ce în ce mai mici ale redacțiilor au forțat instituțiile de presă să se bazeze mai mult pe liber-profesioniști. Deși nu este clar ce procent din totalul forței de muncă reprezintă liber-profesioniștii în Europa, Deutsche Journalistinnen- und Journalisten-Union (DJU) din Germania raportează că aproximativ două treimi dintre membrii săi se identifică drept jurnaliști liber-profesioniști.
Sondajul Taktak este deosebit de relevant deoarece este primul sondaj cuprinzător al jurnaliștilor independenți din Europa. Ultima dată un astfel de raport completat în 2015 de către Federației Europene a Jurnaliștilor.
În 2022, Centrul European de Jurnalism a efectuat un exercițiu de cartografiere pentru a vedea cum ar putea servi mai bine jurnaliștii independenți din Europa.
Puteți accesa raportul complet aici.
