Raionul Criuleni este pe locul 19 în clasamentul raioanelor din Republica Moldova la gradul de împădurire, cu doar 9,7% din suprafață ocupată de păduri, comparativ cu 11% cât constitue împădurirea medie a Republicii Moldova. Declarația aparține ministrului Mediului, Sergiu Lazarencu, care s-a aflat într-o deplasare în Criuleni pe data de 4 martie.
„Raionul stă foarte slab la împădurire. Din 25 de primării, doar 8 primării au alocat terenuri pentru Programul Național de Împădurire. Nu este un program al unui om sau a unui guvern, este un program al țării. Terenul pe care îl alocați vi se întoarce după cinci ani cu pădure în stare de masiv. Peste 450 de primării din țară au alocat deja aceste terenuri. La Hâncești, din 40 de primării, 30 au alocat în total 1500 ha, comparativ cu 94 de ha la Criuleni. De ce sunteți neîncrezători?” – se adresa ministrul primarilor din raion, prezenți la întrunire.
Localitățile din r. Criuleni care au susținut acest program, sunt Rîșcova, Cruglic, Onițcani, Jevreni, Mașcăuți, Bălăbănești, Hrușova, Miclești, și ministrul Lazarencu le-a mulțumit primarilor acestora, remarcând totodată că a vizitat plantația de la Rîșcova care are un grad înalt de supraviețuire – circa 85%, ceea ce ar fi un indicator foarte bun. Ministrul a spus că actualmente la un copac tăiat se sedăesc 12, iar rata de prindere a acestora ar mi aproximativ 75%.
„Noi ca țară, am avut o perioadă de 6 ani, când nu s-a împădurit nimic. Din 2002 până în 2010 au fost împădurite 50-60 de mii de hectare. Problema e că aceste terenuri nu au fost înregistrate. Programul se numea „Carbon”. Terenurile au fost transmise primăriilor, dar primăriile n-au făcut următorul pas – să înregistreze aceste terenuri ca fond forestier. Multe din ele au dispărut ca fond forestier, din altele se taie ilegal, de aceea vom avea grijă ca atunci când transmitem înapoi primăriilor, acestea să fie înregistrate ca fond silvic”, spunea ministrul.
Veștile bune pe care Sergiu Lazarencu a ținut să le comunice primarilor și autorităților raionale: de când a început programul de împădurire, 15 mii ha au fost plantate timp de doi ani. Din 2022 până în 2024, țara a investit 400 mln în sectorul silvic, ceea ce nu s-a întâmplat de tare mulți ani. Programul este o prioritate pentru Guvern, iar costurile lui sunt de 740 mln de euro. Potrivit ministrului, cele mai mari costuri sunt nu pentru plantare, ci pentru îngrijirea ulterioară. Republica Moldova a accesat o finanțare suplimentară de la Banca Europeană de Investiții în valoare de 200 mln de euro, bani din care să fie plantate 63 mii de ha de pădure, să se construiască un centru seminologic, 3 pepiniere industriale moderne (câte una la Centru, Nord, Sud), care vor produce puieți cu rădăcină protejată, ceea ce înseamnă o rată de prindere mai bună din start, în care va fi posibil de crescut câte 3 mii de puieți la fiecare hectar; în fiecare raion va fi construit câte un depozit de lemn, pentru accesul mai ușor al oamenilor la lemne, or, în RM multe familii se încălzesc încă cu lemne. O parte din aceeași sumă este destinată procurării de tehnică modernă, pentru că e mare deficitul de brațe de muncă în silvicultură.
Vitalie Onișciuc, șeful Direcției agriculturăCriuleni, în apărarea primarilor, a spus că raionul Criuleni nu prea are pământuri degradate pe care să le împădurească, iar proximitatea de Chișinău și irigarea fac atractive terenurile pentru producerea agricolă, nu din considerentul unor temeri. Inginerul-șef al Întreprinderii Silvice Chișinău, Dumitru Maștaler, consideră că ar fi la mijloc o frică de a transmite terenurile întreprinderilor silvice spre împădurire, dar că acestea ar fi doar niște suspiciuni nefondate, iar sursele pentru lucrări vin din bugetul de stat. Maștaler a venit și cu cifre care să demonstreze că sunt primării care au alocat pentru împădurire terenuri mult mai mari decât cifra totală în r. Criuleni: primăria Geamăna, Anenii Noi, a alocat 223 de ha, primăria Sângera – 99 de ha, etc.
Primarul de la Bălțata, Vadim Perepicica, a spus că la consiliul local s-a discutat problema împăduririi, dar nu erau delimitate terenurile, iar consilierii aveau frica că ele vor fi pierdute de către sat. Acum terenurile pentru împădurire sunt delimitate, dar primarul solicită ca MoldSilva să informeze cetățenii obiectiv, nu să-i sperie că nu vor reveni satului.
Ministrul a spus că la Codul Silvic se vor întroduce modificări ca să poată proprietarii sădi păduri nu doar pe pământurile cu bonitatea redusă, așa cum prevede actuala lege.
„Suntem cea mai vulnerabilă țară la capitolul precipitații din Europa, cea mai mică cantitate de precipitații căzute. Decizii miraculoase și baghete magice nu există. Anume împădurirea contribuie la atragerea precipitațiilor și anume acest program de împădurire este un program din start câștigător” – argumenta ministrul.
În continuare ministrul Lazarencu a inițiat discuții despre problema deșeurilor și cea a bazinelor acvatice. „Avem de două ori mai multe gunoiști în Moldova, decât localități, și vrem să le lichidăm definitiv” – a făcut dumnealui anunțul. Ministrul le-a atenționat reprezentanților APL că în Parlament se discută Legea privind serviciul public de salubrizare, care îi va obliga să introducă taxa de salubrizare pentru locuitori, în mărime stabilită de consilii, iar dacă aceasta va lipsi, primăria nu va fi eligibilă la proiecte din fondul de mediu, pentru că aceste proiecte trebuie să fie durabile, întreținute pe viitor. Ministrul a mai spus că a fost identificat terenul pentru platforma de gunoi regiunea 4, dar nu a spus unde, citat „pentru a nu politiza” subiectul, că aceasta va fi funcțională până la finele anului 2027.
Cu referire la bazinele acvatice, primarul de la Hrușova, Pavel Roșca, și vicepreședintele raionului Roman Onica, s-au interesat cum pot decolmata râul Ichel și lacul de la Drăsliceni, sănătatea căruia mai este afectată de o gunoiște din apropiere. Lazarencu a spus că în cazul lacului de la Drăsliceni soluția ar putea veni odată cu implementarea proiectului privind deșeurile solide, când va putea fi utilizat gunoiul, pe când decolmatarea (curățarea de nămol) ar fi responsabilitatea gestionarilor. În cazul râului Ichel, Sergiu Lazarencu a spus că „asta costă foarte mult” (curățarea de mâl), că va transmite informația responsabililor de la Apele Moldovei, și că își dorește ca o parte din banii acordați de UE, mai exact, 50 mln de euro, să fie orientați pentru decolmatarea râurilor mici și medii, multe aflându-se în situația descrisă de Pavel Roșca.
S. Cernov
