Asociaţia Presei Independente şi Publicaţia Periodică “Est-Curier” în parteneriat cu Primăria or. Criuleni, organizează joi, 18 februarie, 2016, în incinta Bibliotecii Publice Orăşeneşti “T. Isac” consultări publice pe tema “Investiţii capitale – subiect de interes public”.
Sunt invitaţi să adreseze întrebări, dar şi propuneri, funcţionari din primărie, consilieri locali, manageri ai organizaţiilor de stat şi întreprinderi private, lideri ai ONG-lor, dar şi cetăţeni ai or. Criuleni, interesaţi de subiect, care vor să-şi expună opinia despre priorităţile oraşului şi modul în care ar trebui, în viziunea lor, să fie cheltuiţi banii publici.
Începutul la orele 14.00.
Pentru detalii puteţi apela redacţia, la nr. 0248 20946, 0248 20183.
Mai jos vă propunem un interviu cu primarul or. Criuleni, Dumitru Simon,
despre investiţiile capitale.
Prioritățile au fost identificate, dar depășesc posibilitățile locale
afirmă intervievatul nostru, primarul orașului Criuleni, Dumitru Simon
– Dle primar, care ar fi proiectele investiționale prioritare pentru or. Criuleni în următorii 4-5 ani?
– Comform planului strategic de dezvoltare a orașului, pentru următorii patru ani sunt prevăzute propuneri de proiect în ceea ce privește renovarea apeductului, construcția sistemului de canalizare în zona de jos a orașului, unde sute de gospodării sunt lipsite de acest confort, și reparația drumurilor principale. În continuare ne vom axa pe iluminarea stradală, în special, cea a bulevardului Mihai Eminescu şi a străzii Frunze, dar numai după ce Compania Union Fenosa va încheia lucrările de schimbare a pilonilor vechi, procedura va dura ceva timp. Avem în agendă și evacuarea apelor, care ne fac probleme după fiecare ploaie mai abundentă, reparația și amenajarea unor izvoare și fântâni, terenuri de joacă pentru copii ș.a. În cazul în care Fondul Ecologic va susţine propunerea noastră de proiect ce ţine de renovarea sistemului de canalizare şi apeduct, vom purcede la implementarea lui chiar în acest an. Între timp a fost elaborat proiectul tehnic, supus în prezent expertizei de serviciile respective de la Chişinău. Mai întâi vom acţiona în sectorul nr.1 dintre străzile Ştefan cel Mare şi 31 August, apoi în sectorul nr. 2 – de la Ştefan cel Mare şi 31 August până la bulevardul Mihai Eminescu. Avem planuri mari. Este important să găsim surse financiare şi din afară pentru realizarea lor, căci din sursele acumulate în bugetul local nu vom reuşi să acoperim toate cheltuielile propuse.
– Primăria, în 2016, pentru care proiect pledează și identifică surse de implementare?
– Actualmente e în fază de finalizare proiectul tehnic de evacuare a apelor pe bulevardul Biruinţei pe care, de asemenea, intenţionăm să-l înaintăm la Fondul Ecologic, sectorul nr. 1 , nr. 2 canalizare şi apeduct – la Fondul Ecologic şi problema ce ţine de reparaţia străzilor. Voi propune ca o parte din bani să fie alocaţi din soldul primăriei, plus sursele pe care urmează să le acumulăm de la încasarea impozitului rutier. De altfel, în anul 2015 primăria Criuleni nu a primit nici un leu din bugetul de stat prevăzut pentru reparaţia drumurilor.
– Dacă ați apelat la Fondul de Eficienţă Energetică, care-s edificiile beneficiare din oraș?
– De îndată ce vor apărea condiţii vom apela cu proiecte de susţinere financiară şi la Fondul de Eficienţă Energetică. Deocamdată, suntem în aşteptare.
– Ca economist de profesie, cum vedeți posibilitățile localității de a îndeplini prevederile Planului strategic de dezvoltare a orașului din sursele locale?
– Din surse proprii ne propunem să alocăm o parte din banii din soldul primăriei, în primul rând, la reparaţia instituţiilor, care au format aceste solduri: şcoli, grădiniţe, biblioteci… Altfel zis, banii rămân la discreţia instituţiilor respective. O altă parte din aceşti bani, undeva la începutul lunii martie, va fi alocată pentru realizarea unor acţiuni prevăzute de strategie, inclusiv, pentru elaborarea proiectelor tehnice pentru proiectele despre care v-am vorbit ceva mai sus. În prezent lucrăm asupra unui regulament de utilizare a banilor, la elaborarea căruia am solicitat şi părerea directorilor instituţiilor publice, liderilor ONG-lor, dar şi a cetăţenilor interesaţi, bani, care vor fi îndreptaţi la implementarea unor mini-proiecte ce vizează reparaţia blocurilor locative, amenajarea terenurilor din preajma instituţiilor locale etc. Vom încerca să creăm un fond de până la 60-70 mii lei, la care vor putea apela asociaţiile de locatari, ONG-le, anumite grupuri de cetăţeni, dornici de a soluţiona una din problemele vizate. Mizez mult în acest sens pe receptivitatea locuitorilor orăşelului şi entuziasmul lor de a-şi aduce contribuţia personală la realizarea acestor mini-proiecte. Iar primăria întoteauna va fi gata să-i ajute pe măsura posibilităţilor.
– Apropo, câte asociaţii ale locatarilor de blocuri activează în Criuleni?
– Deşi se vorbeşte de mult timp, oficial, din păcate, nu avem înregistrată nici o asociaţie de acest gen, cu excepţia celei din blocul locativ cu cinci etaje dat recent în exploatare de pe str. Ştefan cel Mare. De fapt, şi aici mai e încă mult de lucru pentru a o considera legitimă. Oamenii, încă în cadrul întâlnirilor organizate în campania electorală din primăvara trecută, au abordat necesitatea soluţionării acestei probleme…
– Ce investiții planificați să fie realizate din surse externe sau din credite bancare?
– Am aplicat un proiect, care prevede renovarea sistemului de alimentare cu energie electrică la grădiniţa “Mesteacănul” fără de care instituţia ar putea fi închisă. Tot pentru reparaţia aceleiaşi instituţii ne-am adresat după susţinere financiară şi la Ambasada Germaniei în Republica Moldova.
Dacă e să vorbim de credite bancare cred că e un risc mult prea mare pentru primărie, ţinând cont de faptul că datele statistice vorbesc despre o diminuare a numărului agenţilor activi în oraşul Criuleni şi, respectiv, micşorarea sumelor acumulate la buget din activitatea acestora. De când execut funcţia de primar au fost organizate şi desfăşurate două licitaţii, în cadrul cărora au fost scoase pentru a fi vândute mai multe terenuri, dintre care doar unul şi-a găsit cumpărător.
– Cum credeți că vor fi utilizate sursele încasate de la impozitul pe automobile (anterior pentru drumuri) în cazul în care acesta va fi aprobat în varianta propusă de Guvern?
– Planul strategic de dezvoltare al orăşelului prevede lucrări de reparaţie a străzilor şi trotuarelor. Prea multe probleme s-au acumulat la acest capitol. În primăvară o să începem a număra gropile. Prin urmare, toţi banii colectaţi de la încasarea impozitului rutier vor fi cheltuiţi conform destinaţiei. Şi nu cred că o să ne ajungă.
Pentru conformitate, Gh. Motricală
Publicația a fost finanțată de către Ambasada Britanică Chișinău prin Fondul pentru Buna Guvernare. Responsabilitatea pentru conţinutul acestei publicaţii aparţine autorului, şi nu neapărat reflectă poziţia Guvernului Britanic.
