Grădinițele din patru raioane vor primi, în anul 2025, finanțare după o formulă nouă, aprobată de Guvern la ședința din 9 octombrie 2024.
În nota informatică aferentă proiectului deciziei se spune, că necesitatea ajustării normativelor alocate pentru întreținerea unui copil în cele peste 1400 de grădinițe de stat este dictată de numărul mare de grădinițe subfinanțate, întreținute conform metodologiei vechi, iar subfinanțarea nu dispare nici în urma transferurilor de echilibrare de la bugetul de stat și rămâne a fi, în medie, în mărime de la 11 la 30 de mii de lei per instituție.
Astfel, ministerele Educației și Cercetării și cel al Finanțelor au elaborat o nouă formulă de finanțare, pe care o vor pilota în anul 2025 în patru raioane: Anenii Noi, Cahul, Florești și Nisporeni. Modificările vor fi făcute la bugetele destinate personalului, acoperirii costurilor serviciilor și pentru achizițiile curente de produse și consumabile. În metodologie nu vor fi calculate costurile pentru investiții capitale.
Autorii notei informative arată că aproximativ jumătate din grădinițe se confruntă cu deficitul de finanțare, fapt ce determină managerii să încalce prevederi precum numărul maxim de copii în grupe, ca să facă economii pe salarizarea cadrelor didactice.
Problema subfinanțării grădinițelor afectează și instituțiile preșcolare din r. Criuleni. Asta spuneau unii primari la recenta întâlnire pe care a avut-o la Criuleni ministra Finanțelor, Victoria Belous, cu funcționarii și demnitarii locali. Unii primari au cerut revizuirea formulei de finanțare per copil de grădiniță, pentru că e deja depășită de timp. S-au majorat și prețurile la produse alimentare, la servicii, și dacă primăria arată un sold pozitiv pe conturile grădinițelor sau reușesc să nu admită datorii, este doar datorită faptului, că se recurge la o pauză în activitate de 1-2 luni de vară, și așa se fac economii, spuneau primarii.
Pauzele de vară, însă, sunt o incomoditate pentru părinții care au copii la aceste instituții și nu au concedii atât de lungi sau nu au cu cine lăsa preșcolarii, cât sunt la muncă. Situația implică costuri mai mari pentru familii (angajare de dădacă), decât ar merge copiii la grădiniță.
Conform noii tehnologii, la calcularea costului pentru personalul grădinițelor se vor lua în calcul: a) Remunerarea muncii angajaților conform statelor; b) Contribuții de asigurări sociale de stat obligatorii; c) Prime de asigurare obligatorie de asistență medicală; d) Remunerarea muncii temporare; e) Indemnizații pentru incapacitatea temporara de muncă achitate din mijloacele financiare ale angajatorului; f) Alte plăți bănești ale angajaților; g) Alte prestații sociale ale angajatorilor; h) Compensații bănești pentru personalul didactic; i) Alte compensații.
La pilonul servicii se va calcula: a) Servicii energetice și comunale; b) Servicii de locațiune; c) Servicii de reparații curente; d) Servicii de transport; e) Servicii informaționale și de telecomunicații; f) Servicii medicale; g) Formare profesională; h) Deplasări de serviciu; i) Alte cheltuieli în bază de contracte cu persoane fizice; j) Alte servicii; k) Cheltuieli curente neatribuite la alte categorii.
Pilonul 3, achiziții, va include toate cheltuielile cu achizițiile necesare pentru susținerea activității educaționale și operaționale în cadrul instituțiilor preșcolare.
În anul 2023, numărul mediu de copii per grupă de grădiniță a fost de 20,6, ia în unele raioane acesta a depășit cifra de 21. La Chișinău, numărul mediu de copii în grupe este de 24,1. În anul 2023, în medie, statul a cheltuit 42,3 mii lei pentru întreținerea unui copil în grădinița de stat. Cifra însă putea fi diferită, de la raion la raion: la Chișinău aceasta era de 35 mii lei anual, iar la Dubăsari – 56,6 mii lei, se mai arată în nota informartivă. Discrepanțele tot au fost una din cauzele inițierii și elaborării unei noi metodologii de finanțare a învățământului preșcolar.
S.Cernov