Zona Schengen cuprinde toate țările Uniunii Europene, cu excepția Irlandei și Ciprului, și include, de asemenea, Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția. San Marino și Vaticanul, deși nu sunt membri oficiali, fac parte de facto datorită amplasării lor în Peninsula Apenină și în mod normal frontierele erau deschise, iar circulația persoanelor și mărfurilor nu era supusă controalelor.
În acest an însă, mai multe țări membre ale Uniunii Europene au decis să reintroducă temporar controalele la frontierele terestre. Decizia este luată din cauza numărului în creștere a migranților, dar și pentru a proteja statele de eventuale atacuri teroriste, potrivit Euronews.
Ministerul de Externe de la București a emis deja și o avertizare în acest sens.
Ministerul Afacerilor Externe la 11 septembrie atenționează cetățenii români care se află, tranzitează sau intenționează să călătorească în Republica Federală Germania că vor fi extinse controalele temporare la toate frontierele terestre ale Republicii Federale Germania pentru a proteja securitatea internă și a reduce migrația ilegală, începând cu 16 septembrie 2024.
Pe lângă controalele temporare deja existente la frontierele terestre cu Austria, Elveția, Republica Cehă și Polonia, vor fi efectuate controale temporare la frontierele terestre cu Franța, Luxemburg, Țările de Jos, Belgia și Danemarca pentru o perioadă de șase luni.
Germania nu este singura țară din spațiul Schengen care adoptă astfel de măsuri.
Austria a impus controale la granițele cu Cehia până pe 15 octombrie, iar cu Slovenia și Ungaria până pe 11 noiembrie. Măsura a fost luată pentru a reduce migrația ilegală, a diminua presiunea asupra sistemului de azil și a contracara amenințările teroriste din Orientul Mijlociu, în contextul conflictului dintre Israel și Hamas. Printre alte îngrijorări se numără activitățile de spionaj cauzate de invazia Rusiei în Ucraina și frauda cibernetică.
În Danemarca, securitatea la granițele interne a fost întărită între 12 mai și 11 noiembrie, cu un accent special pe frontiera cu Germania și pe porturile cu feribot spre acea țară. Copenhaga se arată îngrijorată de amenințările teroriste generate de conflictul dintre Israel și militanții din Gaza, precum și de profanările Coranului din 2023, ce au adus Danemarca în atenția grupurilor islamiste militante.
Franța a introdus controale la frontierele interne începând cu 1 mai, măsură ce ar putea rămâne valabilă până pe 31 octombrie. Decizia a fost luată din cauza presiunii migraționale persistente la frontierele externe ale spațiului Schengen și a creșterii traversărilor ilegale, mai ales din Turcia și Africa de Nord.
Italia a întărit controlul frontierelor până pe 18 decembrie, din cauza președinției G7 a țării și a riscului de activitate teroristă în urma situației din Orientul Mijlociu și a posibilului risc de infiltrare teroristă prin migrația ilegală, a anunțat Comisia Europeană.
Norvegia, care nu este membră a UE, a restricționat intrarea în toate porturile cu acces în spațiul Schengen din 12 mai, iar controalele vor continua cel puțin până la 11 noiembrie 2024. Amenințările sporite la adresa infrastructurii critice, operațiunile de informații ruse ce vizează exporturile de gaze norvegiene și sprijinul militar către Ucraina sunt motivele invocate de Oslo pentru aceste măsuri.
Slovenia a introdus controale la granițele cu Croația și Ungaria la sfârșitul lunii iunie, în contextul unor evenimente sportive majore precum Euro 2024 din Germania și Jocurile Olimpice din Franța. Acestea vor rămâne în vigoare până pe 21 decembrie. Printre motivele enunțate de autoritățile slovene se numără instabilitatea crescândă din Orientul Mijlociu, agresiunea rusă în Ucraina, crima organizată și amenințările teroriste generale.
Suedia. Tensiunile crescute în Suedia și în alte state membre, determinate de atacul Hamas asupra Israelului și de ofensiva israeliană din Gaza, au determinat autoritățile suedeze să extindă controalele la toate frontierele interne în perioada 12 mai și 11 noiembrie.
