Procuratura Generală anunța la 27 iulie 2023 despre sentința care a fost pronunțată pe dosarul dispariției unui milion de lei din contul clienților dubăsăreni.
În 2015 Procuratura raionului Dubăsari, a trimis în judecată un dosar cu 94 capete de acuzare ce viza angajate ale Bănci de Economii din Coșnița, care ar fi delapidat de pe conturile clienților peste 1.000.000 lei.
Totul a pornit de la obținerea și folosirea ilegală a unei parole
Faptele au avut girul și chiar implicarea directă a inculpatei care lucra în 2012 ca șefă a serviciului operațiuni bancare al unei filiale a BEM din Dubăsari. În prima fază, aceasta, de comun cu contabila-șefă din filială a retras de pe conturile deponenților peste 180.000 lei, prin încălcarea regulamentelor și instrucțiunilor bancare.
Totuși, chiar în aceeași zi, lipsa acestei sume a fost depistată, după verificarea tezaurului filialei. Atunci, cele două funcționare au hotărât să acopere sumele delapidate și să creeze impresia că acele conturi de pe care au extrași banii ar fi fost închise.
În aceeași zi, la ora 20.00, contabila-șefă a sunat un controlor-casier, pe care a mințit-o că ar fi fost nevoie să efectueze operațiuni bancare urgente, iar astfel a obținut parola la sistemul automatizat bancar. După ce au folosit parola, acestea au eliberat fictiv o sumă de 50.000 lei din două conturi bancare, ceea ce le-ar fi creat impresia persoanelor responsabile din bancă de verificări precum că acei clienți și-au luat banii, iar conturile au fost închise.
În aceeași seară, angajata care a comunicat parola s-a alarmat și după orele de program a revenit la sediul filialei băncii, unde le-a depistat pe colegele sale în timp ce manipulau sistemul cu parola de acces care le-a fost acordată.
Acest incident a fost raportat, iar autoritățile au declanșat verificările care au determinat numărul victimelor și sumele delapidate, inclusiv și de pe alte conturi.
Prin falsificarea semnăturilor deponenților, contabila-șefă a mai însușit ilegal de la mai mulți clienții ai băncii peste 185.000 lei, începând din 2009 până în 2012. Alte trei inculpate, inclusiv din funcția de controlor-casier, au la activ delapidări în perioada 2009-2011, fiecare cu diferite sume – de aproape 260.000 lei, peste 180.000 lei și peste 77.000 lei. O altă inculpată, în 2011, atunci când era controlor-casier a închis ilegal conturile de depozit a trei clienți.
Faptele au avut loc în perioada 2009 și au durat până în 2011, atunci când inculpatele lucrau în diferite funcții – începând de la șef al operațiunilor bancare ale filialei din Dubăsari și contabil-șef până la controlor-casier. Acum, acestea au vârste cuprinse între 35 și 45 de ani, comunică serviciul de presă al Procuraturii Generale.
La pronunțarea sentinței, Judecătoria Criuleni, sediul Dubăsari, a ținut cont de faptul că trei din inculpate și-au recunoscut vinovăția, astfel încât două au fost amendate fiind acuzate doar de fals de acte oficiale și sancționate cu pedepse de 600 unități convenționale. În ceea ce o privește pe a treia inculpată care și-a recunoscut vinovăția, dar care suplimentar a intrat în posesia banilor delapidați, instanța a condamnat-o la 7 ani închisoare cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în instituții financiare pe un termen de 4 ani.
După ce a cercetat probele prezentate de procuror, instanța le-a declarat vinovate pe cele șase inculpate care nu și-au recunoscut vinovăția. Dintre acestea, patru au fost condamnate la 7 ani închisoare, iar altele două inculpate pentru falsificarea semnăturilor nu au fost trase la răspundere, căci a intervenit termenul de prescripție prevăzut de lege.
De notat că cei 10 deponenți a băncii care au fost prejudiciați în rezultatul infracțiunilor sunt persoane care au acumulat economii peste hotarele țării sau au făcut economii pe parcursul unei perioade îndelungate de activitate în țară.
Conform comunicatului emis de Procuratura Generale cauzele care au generat termenul îndelungat de examinare au fost determinate de numărul părților pe dosar și anume 9 persoane acuzate, 10 părți vătămate și victime, dar și alți factori de ordin subiectiv, precum pandemia COVD – 19, declararea stării de urgență etc.
Notă: Persoana acuzată de săvârșirea unei infracțiuni este prezumată nevinovată, până când vinovăția sa nu va fi constatată printr-o hotărâre judecătorească de condamnare definitivă.
